Care sunt riscurile unei societăţi guvernate electronic?

Care sunt riscurile unei societăţi guvernate electronic?

by -
0 564
COMUNICAT

Forul Ortodox Român a participat, vineri, 22 octombrie 2010, la dezbaterea publică pe tema actelor de identitate electronice organizată de ActiveWatch, APADOR-CH, Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice şi Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet. Aceasta a beneficiat de moderarea avocatului Alin Popescu, senior editor la Avocatnet.ro şi de prezenţa reprezentanţilor MAI, comisarii-şefi Sorin Bălaşa şi Gheorghe Daniel de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi comisar Cusa Gina Laura, reprezentant al departamentului juridic al ministerului. Considerăm că, deşi timpul alocat dezbaterii a fost scurtat de programul ”încărcat” (ciudat motiv, având în vedere că astăzi a fost ultima zi de dezbatere publică) al reprezentanţilor MAI, discuţia a fost concentrată şi a ridicat numeroase probleme de principiu, juridice, tehnice, social-politice şi culturale faţă de proiectele legislative ale autorităţilor prin care se doreşte implementarea actelor de identitate electronice (la actuala dezbatere s-a abordat în special tema cărţilor de identitate electronice).

Participanţii au remarcat drept pozitiv faptul că autorităţile statului au fost receptive la unele din observaţiile primite din partea ONG-urilor la precedenta dezbatere, ce a avut loc pe 20 august, având în vedere, în special, faptul că s-a integrat în proiectul legislativ dreptul la alterantivă (dreptul de a alege o carte de identitate lipsită de dispozitiv tip smart card contactless şi care nu conţine date biometrice).

Cu toate acestea, dezbaterea de astăzi a arătat din plin faptul că proiectul de a implementa acest tip de cărţi de identitate (C.E.I.) este, într-un mod de neînţeles, cu totul lipsit de fundamente, având în vedere intenţiile vechi ale autorităţilor în materie (ce datează din 2002). Forul Ortodox Român consideră că nu este acceptabil ca autorităţile să înceapă implementarea acestui sistem, fie el bazat pe alegere voluntară, în condiţiile în care nu există nici o analiză serioasă asupra impactului pe care acesta îl va produce în societate şi asupra vieţii private, asupra libertăţilor civice şi libertăţii de conştiinţă.

Totodată s-a reliefat, în urma discuţiilor, că nu există un studiu-estimare cu privire la costurile ridicate de implementare a întregului sistem informatic necesar funcţionării cărţilor de identitate electronice. De asemenea, nu există un studiu cu privire la riscurile de securitate puse de acest sistem şi de dispozitivele electronice ce vor fi folosite. Într-un mod surprinzător, reprezentanţii M.A.I. au răspuns că nu există nici măcar un studiu de impact al politicilor publice referitoare la acest proiect, pe motivul că ”nu s-a considerat necesar”!

Forul Ortodox Român a ridicat îndeosebi problema impactului socio-cultural şi asupra vieţii private pe care aceste noi tehnici de supraveghere şi control al populaţiei le au asupra societăţii. Răspunsul reprezentanţilor MAI referitor la întrebarea dacă au realizat un studiu sociologic de impact, pe lângă faptul că a fost negativ, a denotat şi o completă ignorare şi minimalizare a problemei. Acest lucru în ciuda faptului că există deja o întreagă literatură de specialitate care arată efectele nocive pe care societatea informaţională şi, în conexiune, guvernarea electronică (ce include şi folosirea actelor de identitate electronice dar nu se reduce la acestea) le au asupra garantării dreptului la viaţă privată şi asupra modului în care cetăţeanul se raportează atât faţă de puterea de stat cât şi faţă de societate. Prin impact social nu se înţelege o simplă sondare a opiniei publice, ci se are în vedere o schimbare a paradigmei culturale cu privire la noţiunile de viaţă privată, libertate si autoritate publică.

În calitate de for creştin-ortodox, nu putem accepta o societate în care cultura supravegherii şi a transparenţei vieţii individului în faţa statului să devină normative. De asemenea, nu putem accepta nici avansul acesta necugetat, care seamnănă prea mult cu politica faptului împlinit, către noi şi noi metode de supraveghere ce, odată instituite, se pot transforma într-un cadru totalitar de control a persoanei umane. Nimeni nu poate garanta că eşafodajul sofisticat ce se doreşte a fi instituit în materie de supraveghere (prelevarea datelor biometrice, deocamdată doar la ”purtător”, dispozitive smart card, baze de date centrale cu interoperabilitate globală, deocamdată limitată) nu se va extinde, ulterior, pentru a îngloba întreaga populaţie civilă şi întreaga infrastructură electronică – inclusiv privată – în care, în prezent, ne lăsăm ”urmele” electronice.

Forul Ortodox Român se adresează şi Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, pentru ca punctul de vedere creştin să indice cu limpezime şi forţă sporită limita etică până la care se poate întinde un guvern când are de-a face cu datele private ale persoanelor şi cu supravegherea cetăţenilor. Există deja un precedent în care Biserica, prin vocile ierarhilor, s-a făcut auzită în acest domeniu. Este vorba despre măsura introducerii paşapoartelor biometrice de anul trecut. Însuşi Patriarhul României a adresat un memoriu către ministrul de atunci al Internelor în care afirma,referitor la măsurile de identificare biometrică a populaţiei: „Aceste prevederi care au fost implementate în România în mod amplificat şi excesiv au trezit reacţii în societate, mai ales că nu a existat o dezbatere publică şi nici consultarea instituţiilor cu larg impact social, inclusiv a Bisericii. Astfel, articolul 1 alin. 3 al Regulamentului precizează că prevederile sale nu se aplică şi cărţilor de identitate emise de statele membre resortisanţilor lor sau paşapoartelor şi documentelor de călătorie temporare cu o valabilitate de 12 luni sau mai puţin. Cu toate acestea, în România se eliberează deja carnete de conducere ce conţin date biometrice şi există indicii despre extinderea acestui sistem şi la cărţile de identitate.” (sbl. n.) Între timp, abordarea amplificată şi excesivă a autorităţilor a continuat, precum şi lipsa de consultare a Bisericii. Este de remarcat că în răspunsul MAI la acest memoriu se răspunde doar problemelor legate de paşapoartele biometrice, dar se trec cu vederea toate observaţiile făcute pe tema celorlalte acte de identitate electronice.

Sinodul Mitropolitan al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, luând poziţie tot pe tema paşapoartelor biometrice, a conchis: ”Acest sistem de supraveghere e un atentat la libertatea şi intimitatea oamenilor, drepturi consfinţite nu numai de legile civile, ci şi de normele religioase. E ca şi cum un duhovnic ar divulga secretul spovedaniei, fapt aspru pedepsit în rânduielile bisericeşti, dar cu drept de cetăţenie în sistemul transparenţei fără perdea. Biometria nu numai că nu o sancţionează, dar, dimpotrivă, o legiferează, omul fiind tratat nu ca făptură a lui Dumnezeu, înzestrată cu suflet, inteligenţă şi libertate.” (sbl. n.)

Tot din interiorul Bisericii, Î.P.S. Teofan al Moldovei critica, în pastorala de Paşi a aceluiaşi an, ”diferitele tendinţe actuale de impunere a unor sisteme tot mai sofisticate de supraveghere a omului, de îngrădire a libertăţii şi intimităţii lui.”
Aşadar, Biserica manifestă o grijă deosebită faţă de modul în care ”stocarea informaţiilor despre persoană prin intermediul paşapoartelor biometrice (şi, prin analogie, prin intermediul oricărui act de identitate biometric – n.n.) aduce atingere libertăţii şi demnităţii persoanei, vieţii intime, familiale şi private” (din memoriul adresat ministrului de Interne). Din păcate, atitudinea neclară adoptată de Biserică pe tema paşapoartelor biometrice a fost speculată de autorităţi, ceea ce a dus la un regim discriminatoriu cu privire la varianta alternativă a paşapoartelor clasice, denumite provizorii şi reduse temporal la un interval nepermis de scurt căruia i se adaugă un preţ relativ ridicat, efectul fiind restrângerea dreptului de liberă circulaţie. De aici se vede cât de important este ca Biserica să ia o atitudine fermă cu privire la respectarea drepturilor fundamentale ale persoanei.
În virtutea acestei preocupări pentru păstrarea unei culturi a libertăţii şi a demnităţii umane, a afirmării unor drepturi intangibile la intimitate, consfinţite de normele religioase şi, ca atare, anterioare dreptului pozitiv instituit de stat, Forul Ortodox Român a făcut apel pentru respingerea proiectelor legislative prin care se introduc actele de identitate electronice ca parte a conceptului de guvernare electronică. Am avut bucuria să constatăm că apelului lansat de F.O.R. şi depus astăzi în mod oficial la sediul MAI, i s-au alăturat, într-un timp relativ scurt, numeroase asociaţii şi ONG-uri creştine, precum si persoane fizice din diverse medii sociale. Le mulţumim pentru sprijin, cerându-le în continuare concursul pentru susţinerea demersurilor F.O.R.

Autorităţilor le cerem cu fermitate să prelungească termenul dedicat dezbaterilor publice legate de proiectele legislative de introducere a actelor de identitate electronice până când opinia publică va fi lamurită suficient în această chestiune vitală pentru viitorul nostru.

Reiterăm dorinţa organizaţiilor laicatului ortodox adresată Sfântului Sinod şi Patriarhiei BOR pentru o implicare mai serioasă în această dezbatere. Vocea autorităţii Bisericii poate reprezenta cel mai pregnant punctul de vedere creştin-ortodox în ceea ce priveşte problema libertăţii şi demnităţii umane în raport cu noile tehnici de supraveghere.

Ar fi necesară şi implicarea mediului academic, pentru a beneficia de rigurozitate în abordarea problemelor legate de domeniul noilor tehnici de control, din multiple puncte de vedere (impact social, cultural, medical, politic, etc).

Forul Ortodox Român reia apelul lansat în campania ”România fără acte de identitate electronice!” adresat ONG-urilor şi persoanelor fizice de a sprijini demersul si preocuparea acestuia faţă de implementarea actelor de identitate electronice. De asemenea, în cel mai scurt timp, va organiza o conferinţă de presă pe aceasta temă, la care sperăm că se vor alătura toate organizaţiile semnatare ale acestui apel.

22 octombrie 2010

Forul Ortodox Român

Persoana de contact: Iulian Capsali

tel: +40 722 593 033

————————————

Forul Ortodox Român, structură federativă fără personalitate juridică, a fost fondat la 29 noiembrie 2008, prin consensul reprezentanţilor a 60 de organizaţii civice cu caracter cultural şi social, care au participat la Conferinţa Asociaţiilor Laicatului Ortodox Român. Forul Ortodox Român este coordonat de liderii organizaţiilor: Asociaţia „Rost”, Asociaţia „Christiana”, Asociaţia Pro Vita – Bucureşti, , A.R.T.R.I., şi Fundaţia „Sfinţii Martiri Brâncoveni”.

———————————–

Asociaţiile care sprijină campania ”România fără acte de identitate electronice”
Asociaţia Rost

Alianţa Familiilor din România

Asociaţia Pro Vita – Bucureşti

Asociaţia Pro Vita – Gorj

Asociaţia Christiana – Bucureşti

Asociaţia Ziariştilor şi Editorilor Creştini

Asociaţia pentru Apărarea Familiei şi Copilului

Asociaţia pentru Cultură și Educație Sf. Daniil Sihastrul

Asociaţia Bucovina Profundă

Asociaţia Orante – Cultură şi Spiritualitate Creştină

Asociaţia Dascălilor Români

Asociaţia Predania

Asociaţia “Ieromonah Arsenie Boca “-Arad

Editura Arca Învierii

Editura Origini

Fundaţia Sf. Martiri Brâncoveni – Constanţa

Fundaţia Sf. Martiri Brâncoveni – Suceava

Fundaţia Creştin-Ortodoxă Pro Filiis

Fundaţia Vasile Netea

Liga pentru Utilitate Publică

Orthphoto România

Revista OrthoGraffiti

Revista Puncte Cardinale

Sursa: http://c-tarziu.blogspot.com

(Visited 73 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.