Arborarea corectă a tricolorului

1 Decembrie – Ziua Naţională a României – ne oferă imagini cu străzi pavoazate cu însemnele naţionale, Tricolorul fiind omniprezent. Dar, arborarea Tricolorului cere o rigoare deosebită, pe care, mulţi din cei implicaţi în acest act nu o cunosc sau o ignoră.

Aş face o paralelă, firească, dealtfel, între o icoană şi drapelul naţional – Tricolorul fiind o veritabilă icoană a neamului românesc!…Şi, continuând, aş spune că, o icoană este aşezată, cu grijă, în poziţie normală – nu răsturnată –, pe peretele de răsărit al camerei, într-o zonă apropiată de tavan şi fără ca, alături,să se aşeze şi elemente decorative incompatibile. Aşa-i ?… Dar Tricolorul, dacă, şi pe el , îl vedem ca icoană,… ca icoană a neamului, atunci, cum îl arborăm?…

Problema aceasta ţine de conştiinţa de neam şi de nivelul de educaţie, în general. Nu mai apelez la comparaţii – cu atitudinea faţă de drapelul lor naţional, al francezilor, al englezilor, al americanilor etc. Aţi văzut, în vre-o împrejurare, drapelul american arborat cu grupul stelar în poziţie: dreapta-jos? Nici pomeneală! Pe tema asta, am văzut într-un film, cum, întreaga acţiune avea ca subiect confruntarea dintre două tabere, într-un fort, pentru a se împiedica arborarea, în poziţie răsturnată, a drapelului american – ceea ce , avea ca semnificaţie capitularea forţelor de apărare ale fortului.

Şi-a pus  cineva întrebarea, dintre cei care arborează greşit Tricolorul, ce semnificaţie pote avea aşezarea culorilor sau a poziţiei lăncii, neconformă reglementărilor legislative?… Desigur, aceeaşi semnificaţie: umilinţă adusă însemnelor naţionale, deci, un atentat la demnitatea noastră, ca români! Pare un fapt mărunt, pentru unii, să constate abateri de la norma arborării Tricolorului, dar nu e aşa! Pentru a argumenta, voi apela la prevederile legislative!

Drapelul României are formă dreptunghiulară. Lăţimea drapelului este egelă cu 2/3 din lungimea acestuia iar lăţimea fiecărei fâşii de culoare este 1/3 din aceeaşi lungime. Dispunerea culorilor se face începând de la hampă (lance), în următoarea ordine: albastru-cobalt, galben- crom, şi roşu-vermion. Ordinea culorilor se citeşte de la stânga la dreapta. În cazul, în care, culorile sunt aranjate în succesiune verticală, albastrul se poziţionează sus, urmat, evident, de galben şi roşu.

În situaţia în care, odată cu drapelul României, se arborează şi unul sau mai multe drapele de stat străine, drapelul României se arborează astfel:
a) – când drapelul României se arborează alături de un singur drapel de stat străin, drapelul României se va aşeza în stânga, privind drapelele din faţă;
b) – când drapelul României se arborează alături de mai multe drapele de stat străine şi numărul de drapele este impar, drapelul României se va aşeza în mijloc.Dacă numărul drapelelor este par, drapelul României va fi aşezat în stânga drapelului împreună cu care ocupă centrul, privind drapelele din faţă. Toate drapelele de stat care se arborează vor avea dimensiuni egale şi vor fi amplasate la acelaşi nivel( art.8 din Legea nr. 75/1994 şi art.9 din H.G. nr. 1157/2001).

Drapelul României se arborează în mod permanent pe edificiile şi sediile instituţiilor şi autorităţilor publice, instituţiilor de învăţământ şi cultură etc.

Drapelul României se arborează temporar, în locurile publice, cu ocaza Zilei Naţionale şi a altor sărbători naţionale, cu ocazia unor ceremonii etc.

Drapelul României poate fi arborat şi de persoane fizice, la domiciliul lor, precum şi de persoane juridice, altele decât cele precizate anterior.

Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice răspund, în condiţiile legii, de arborarea şi menţinerea în stare corespunzătoare  a drapelului României pe edificiile şi în sediul acestora  ( art.20 din Legea nr. 75/1994 şi art. 22 din H.G.1157/2001).

Contravenţiile, pentru nerespectarea celor menţionate mai sus, sunt constatate şi aplicate de persoane împuternicie de M.A.I., de prefect şi împuterniciţii acestuia şi se aplică conducătorului instituţiei publice, primarului, preşedintelui consiliului judeţean, precum şi persoanelor fizice sau juridice vinovate de săvârşirea contravenţiei( art.24 şi 25 din H.G. nr. 1157/2001).

Ne întrebăm, în mod legitim, cine şi când va constata şi sancţiona, efectiv, contravenţiile la normele de arborare a Drapelului Naţional – în condiţiile în care, de ani de zile, se constată arborarea neconformă legii, a acestui simbol naţional – la instituţii publice( primării, şcoli, diverse sedii etc. etc.) sau pe artere de circulaţie şi alte locuri publice?

Dar, în primul rând, cine şi când va instrui persoanele,cu sarcini în acest domeniu, din fiecare instituţie, pentru cunoaşterea prevederilor legale referitoare la arborarea Drapelului Naţional?

În final, redăm câteva exemple, de cum trebuie şi de cum n-ar trebui să se arboreze Drapelul Naţional.

autor: Paul-Mircea Iordache 

sursa: Revista Luceafărul