Comunicat Romfilatelia cu privire la Centenarul Tratatului de la Trianon (actualizare: Romfilatelia nu mai lansează mărcile poștale dedicate Centenarului Tratatului de la Trianon)
Actualizare: Aflăm cu stupoare că mărcile poștale anunțate nu vor mai fi lansate de Romfilatelia (vezi AICI). Ne întrebăm de ce?
Pentru a aniversa 100 de ani de la recunoaşterea internaţională a Marii Uniri, Romfilatelia introduce în circulaţie joi, 4 iunie 2020, emisiunea de mărci poştale Centenarul Tratatului de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, în Palatul Marele Trianon de la Versailles.
Tratatul de la Trianon a fost semnat între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, un stat învins.
Prevederile Tratatului au vizat stabilirea frontierelor noului stat Ungaria, cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor (viitorul stat Iugoslavia), Regatul României şi Cehoslovacia.
Tratatul de la Trianon s-a înscris în seria documentelor internaţionale încheiate la finalul Primului Război Mondial, fiind unul dintre tratatele de pace semnate de puterile Antantei şi Germania (Versailles, 28 iunie 1919), Austria (Saint-Germain-en-Laye, 10 septembrie 1919), Bulgaria (Neuilly, 27 noiembrie 1919) şi Turcia (Scvres, semnat la 10 august 1920, înlocuit cu Tratatul de la Lausanne din 24 iulie 1923).
Tratatul de la Trianon este structurat în 4 părţi, prima parte incluzând Pactul Ligii Naţiunilor (conţinut comun pentru toate tratatele de pace încheiate după Primul Război Mondial). Partea a doua defineşte frontierele Ungariei cu statele vecine – în principiu, actualele sale frontiere. Sunt consfinţite includerea teritoriului Croaţiei-Sloveniei (partea de nord a Republicii Croaţia) şi Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, a Slovaciei şi Ruteniei (astăzi în Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, al Transilvaniei şi părţii răsăritene a Banatului în cadrul României şi a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.
Partea a treia, intitulată „Clauze politice pentru Europa”, reglementează cadrul bilateral al relaţiilor dintre Ungaria şi statele vecine, recunoaşterea unor prevederi legate de anumite state din Europa (Belgia, Luxemburg etc.), dispoziţii referitoare la cetăţenie, protecţia minorităţilor naţionale. Partea a patra, intitulată „Interesele Ungariei în afara Europei”, include prevederi referitoare la renunţarea de către Ungaria la tratatele încheiate de către Dubla Monarhie cu Maroc, Egipt, Siam (actualul stat al Thailandei) şi China.
Un rol important în trasarea graniţelor României la Conferinţa de Pace l-a avut Emmanuel de Martonne, un savant francez de la Universitatea Sorbona, care realizase în tinereţe o teză de doctorat privind distribuţia geografică a populaţiei din Regatul României. El a reuşit să impună, în cadrul dezbaterilor Conferinţei, principiul viabilităţii frontierelor. Acest principiu recomanda ca noile graniţe să nu ţină seama doar de configuraţia etnică, ci şi de relief, precum şi de infrastructura teritorială.
Temeinicia muncii lui Emmanuel de Martonne este dovedită de faptul că, la un secol după Tratatul de la Trianon, frontierele dintre România, Ungaria şi Serbia sunt păstrate aşa cum le-a desenat el.
Tratatul a fost semnat la 4 iunie 1920, în Palatul Marele Trianon de la Versailles. Oficialităţile care au semnat acest act istoric reprezentau Franţa, Marea Britanie, Italia, Statele Unite, Japonia, România, Regatul Sârbilor, Croaţia şi Slovenia, Cehoslovacia şi alte nouă state, printre care şi Ungaria, reprezentată de Agost Benard şi Alfred Drasche-Lazar. Din partea României, Tratatul a fost semnat de dr. Ion Cantacuzino, ministru de stat şi Nicolae Titulescu, ministru de Finanţe şi prim delegat la Conferinţa de Pace.
Tratatul a fost ratificat de Marea Britanie în mai 1921 şi de Franţa în iunie 1921. Cu ocazia dezbaterilor referitoare la ratificarea din partea Franţei, Aristide Briand a afirmat: „Franţa nu va interveni niciodată împreună cu guvernele aliate şi prietene pentru a dăuna dreptului României la suveranitatea naţională, oricât de puţin”.
În România, Tratatul a fost ratificat la 17, respectiv 20 august 1920 de Senat şi Camera Deputaţilor, fiind sancţionat la 30 august 1920 de Regele Ferdinand I.
Pe timbrul emisiunii, cu valoarea nominală de 8,50 lei, este ilustrat Nicolae Titulescu, strălucit om politic şi diplomat, Prim Delegat al României la Conferinţa de Pace de la Paris, alături de Palatul Marele Trianon.
Coliţa emisiunii descrie o compoziţie dedicată Centenarului Tratatului de la Trianon. Pe timbrul coliţei dantelate, cu valoarea nominală de 29 lei, sunt ilustraţi Regele Ferdinand I şi Regina Maria, ambii privind spre stema de stat a României Mari. Seria personalităţilor de pe coliţă este continuată cu Ion I.C. Brătianu, şeful delegaţiei României la Conferinţa de Pace de la Paris, alături de dr. Ion Cantacuzino şi Nicolae Titulescu, ambii semnatari ai Tratatului din partea României. Coliţa mai conţine reproducerea paginii întâi a publicaţiei pariziene Le Petit Journal, suplimentul ilustrat, din data de 28 martie 1920, care a publicat harta României cu graniţele stabilite de Conferinţa de Pace, alături de un desen de epocă al Palatului Marele Trianon.
Romfilatelia mulţumeşte Arhivei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe din România şi Bibliotecii Academiei Române pentru suportul documentar şi fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale. De asemenea, este apreciat şi sprijinul documentar acordat de către Dr. George Damian, din cadrul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române.
Emisiunea de mărci poştale „Centenarul Tratatului de la Trianon” va fi disponibilă începând de joi, 4 iunie 2020, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de plicul prima zi, coală de 32 timbre, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă şi coliţă dantelată.
