Familia Sina, Atanasiu Grabovsky, Emanoil Gojdu, Dimitrie Nedelcu, Constantin Pomut… doar cativa dintr-o pleiada de romani din Ungaria, care au contribuit esential la pastrarea si afirmarea constiintei romanesti. Mandri de originea lor, romanii si aromanii din Ungaria, atat inainte, cat si dupa dualism, au actionat – intr-un climat de profunda ostilitate – cu consecventa pentru afirmarea identitatii si culturii neamului lor. Prosperitatea financiara de care s-au bucurat unii dintre ei, le-a permis sa sustina material diferite actiuni si manifestari culturale romanesti din Ungaria, sa sutina material studentii romani din Transilvania, Banat si Maramures aflati la studii la Pesta, dar in acelasi timp sa sutina material si diverse initiative care s-au finalizat prin intemeierea unor institutii reprezentative ale statului maghiar, precum Academia Maghiara, Academia Comerciala sau Teatrul National Maghiar.
La concurenta cu Rothschild
Una dintre cele mai bogate familii din Ungaria, dar si din Europa la un moment dat, a ajuns sa fie in secolul al XIX-lea, familia Sina. Aceasta familie de aromani, originara din Moscople, prin cei trei reprezentanti ai ei, a contribuit in mod esential la sustinerea si afirmarea miscarii culturale romanesti din Ungaria, dar si la sustinerea bisericii ortodoxe din aceasta tara. Nascut in 1753, Simeon Sina, a detinut a doua banca ca importanta din Austria dupa banca familiei Rothschild. Fiul sau, Gheorghe Simeon Sina (1782-1856), a condus banca intemeiata de tatal sau, cu aceeasi pricepere, mai mult chiar a investit o parte importanta din profit in achizitionarea de proprietati in Ungaria, Transilvania, Croatia si Tara Romaneasca. Devenit baron in 1822, Gheorghe Simeon Sina a fost alaturi de contele Széchenyi István atat in demersurile verbale, cat mai ales in cele materiale pentru ridicarea „Podului cu lanturi” de peste Dunare. De fapt, ei doi au fost cei care au contribuit cu cele mai mari sume de bani pentru ridicarea acestei importante capodopere arhitecturale, dar si de utilitate publica. Cel de-al treilea membru al familiei, Simeon Gheorghe Sina (1810-1876), a fost unul dintre cei care a realizat una dintre cele mai mari averi din Europa timpului sau. Din acest motiv, dar si pentru a-si putea sustine conationalii romani, a facut importante donatii si pentru infiintarea unor institutii ale statului maghiar, precum Societatea maghiara de asigurare, Creditul agrar din Ungaria, Academia Comerciala, Teatrul National Maghiar, si in mod deosebit, Academia Maghiara.
Un mare colectionar de manuscrise aromane…
Atanasiu Grabovsky a fost o importanta personalitate a coloniei romanesti din Pesta. Prosperitatea materiala de care se bucura, i-a permis sa colectioneze manuscrise aromane. Mai tarziu, o buna parte dintre aceste manuscrise stranse intr-o viata de om, aveau sa ajunga in rafturile Bibliotecii Academiei Romane. In acelasi timp, Grabovsky a oferit suportul material necesar pentru tiparirea de carti romanesti la Tipografia din Buda, carti destinate conationalilor sai din Ungaria. Om cu gusturi rafinate, Atanasiu Grabovsky a sustinut financiar, pana la sfarsitul vietii sale, un select salon literar pentru membrii coloniei romanesti din Pesta. In mod deosebit, ideile scolii Ardelene erau atunci cele care animau discutiile ce se purtau in acel salon ce era frecventat si de Petru Maior, Samuil Micu Clain, Damaschin Bojinca, Eftimie Murgu si multi altii.
… Si un reformator al dreptului penal maghiar
Nascut la Oradea, in anul 1802, Emanoil Gojdu, renumit avocat al acelui timp, este considerat a fi un adevarat reformator al dreptului penal maghiar. A fost prefect de Lugoj si membru al Casei Magnatilor. Multele sale donatii financiare, au permis sustinerea de care aveau nevoie bisericile romanesti din Ungaria, dar si a culturii, a publicatiilor si scolilor romanesti din aceasta tara. Casa i-a fost mereu deschisa studentilor romani aflati la Pesta, la studii, atat inainte de 1848, cat si dupa acel an. A infiintat o fundatie care, dupa moartea sa, mai bine de 50 de ani, a continuat acordarea de burse de studiu romanilor cu posibilitati reduse, astfel incat acestia sa poata studia in Ungaria. Printre zecile de tineri romani care au beneficiat de bursele Gojdu, putem sa-i remarcam pe Traian Vuia, Victor Babes … sau Petru Groza. Problema patrimomiului Fundatiei Gojdu, nu e inca – condamnabil fapt – lamurita pe deplin nici astazi. Compromisurile politice ale unor guverne care s-au succedat la carma Romaniei dupa 1989, au impiedicat acest lucru. Insa aceasta e o alta poveste … care va trebui si ea spusa candva.
Intemeietori de scoala medicala
Nascut la Lugoj, in 1812, Dimitrie Nedelcu (decedat in 1882), a studiat medicina la Pesta si s-a specializat in stomatologie – o specializare noua pe atunci – la Viena, cu profesorul Gheorghe Garabelli. Intors in 1844 la Pesta, Nedelcu a devenit un cunoscut si recunoscut practician al stomatologiei, cu o selecta clientela. In acelasi an, a devenit si primul profesor al catedrei de stomatologie infiintata in cadrul Facultatii de medicina din Pesta. Un alt medic roman recunoscut in capitala Ungariei, a fost Constantin Pomut (1815 – 1883), fratele lui George Pomut, cel ce avea sa ajunga, dupa razboiul de secesiune, general in armata americana, dar si un cunoscut diplomat caruia SUA ii datoreaza cumpararea de la rusi a statului Alaska. Constantin Pomut a studiat medicina la Pesta si Viena. La Viena s-a specializat in psihiatrie facandu-si practica medicala in cunoscutul spital de boli nervoase Navreturn. Intors in capitala Ungariei in 1847, a fost numit titular al catedrei de psihiatrie, atunci infiintate, in cadrul Facultatii de medicina din Pesta. In 1854, a fost numit medic primar al Banatului, ramanand in continuare si profesor la Pesta. Printre multe alte demnitati pe care le-a onorat cu profesionalism au fost si cele de consilier medical la cancelaria Curtii din Viena, precum si cea de membru al Colegiului doctorilor facultatii medicale din Viena. Imediat dupa dualism, in 1867, s-a pensionat si s-a retras la Ucea de Jos, langa Fagaras, loc unde dealtfel odihneste fiind ingropat in curtea bisericii din localitate.
de Nicolae Balint
sursa: http://www.clipa.com
(Visited 519 times, 1 visits today)
Familia Sina, Atanasiu Grabovsky, Emanoil Gojdu, Dimitrie Nedelcu, Constantin Pomut… doar cativa dintr-o pleiada de romani din Ungaria, care au contribuit esential la pastrarea si afirmarea constiintei romanesti. Mandri de originea lor, romanii si aromanii din Ungaria, atat inainte, cat si dupa dualism, au actionat – intr-un climat de profunda ostilitate – cu consecventa pentru afirmarea identitatii si culturii neamului lor. Prosperitatea financiara de care s-au bucurat unii dintre ei, le-a permis sa sustina material diferite actiuni si manifestari culturale romanesti din Ungaria, sa sutina material studentii romani din Transilvania, Banat si Maramures aflati la studii la Pesta, dar in acelasi timp sa sutina material si diverse initiative care s-au finalizat prin intemeierea unor institutii reprezentative ale statului maghiar, precum Academia Maghiara, Academia Comerciala sau Teatrul National Maghiar.
Romanii de azi din Ungaria trebuie sa fie mandri de inaintasii lor si de originea lor.Ar trebui sa tina legaturi pe toate planurile atat cu romanii cat si cu aromanii si din afara Ungariei.Doamne ajuta.