Problema aurului sciţilor ajuns la un muzeu din Olanda

Problema aurului sciţilor ajuns la un muzeu din Olanda

by -
1 833

Scitii au populat, de prin secolul V înainte de Christos, stepele întinse de la nord de Marea Neagra, de la gurile Nistrului pâna la muntii Altai, din Ucraina de astazi, pâna în zona asiatica a Rusiei. Nomazi veniti pe cai dinspre Iran, misteriosi pentru istorie, au stârnit admiratia pentru uluitoarea lor arta, pastrata în kurgane, morminte sub forma de tumul, explorate cu maxima curiozitate de arheolgi. Aurul scit este dovada unei maestrii extraordinare si marile muzee ale lumii sau colectionarii peste masura de bogati se întrec în a avea artefacte de aur scite, piese splendide, de un rafinament deosebit, aceasta în ciuda etichetei de barbari care i-a însotit pe sciti în descriere, chiar si dupa disparitia lor treptata din istorie, odata cu venirea dinspre Asia a altor triburi, de alt neam, ce le iau locul si-i împing spre marginile teritoriului pe care altadata îl locuisera si unde scitii lasa astazi urmase câteva mici popoare caucaziene, desi faptul e controversat.

Destul de putine lucruri se stiu de altminteri despre limba scitilor sau felul lor de viata, mai toate reconstituiri din marturii arheologice. Sigur e ca primele vesti despre ei ni le da Herodot. Iar ultimele sosesc din Olanda, de la Amsterdam, unde, din februarie, poate fi vazuta o expozitie dedicata aurului scit. Cinci muzee din Crimeea au împrumutat piese de o valoare foarte mare pentru aceasta expozitie, care mai întâi a trecut prin Germania. E prima data când acestea parasesc teritoriul ucrainean si ajung în Vest. Doar ca muzeul universitar Allard Pierson din Amsterdam, cel care gazduieste expozitia Crimeea: aur si secrete de la Marea Neagra, are acum o mare problema. Nu stie cui sa dea aurul înapoi.

Astfel de expozitii se organizeaza cu mult timp înainte ca ele sa fie deschise publicului si, la vremea la care demersurile au început, intentia rusilor de a lua înapoi cadoul pe care Hrusciov i l-a facut Ucrainei sovietice nu era nici macar zvon. Între timp, Crimeea si-a schimbat proprietarul. Toate actele care au însotit expozitia au fost însa semnate cu ministere si institutii ale statului ucrainean care aveau în subordine muzeele de unde provin piesele.

Crimeea se afla acum în Rusia si Rusia vrea ca tezaurul sa fie returnat în muzeele de unde a plecat. Si are dreptate, locul aurului e acolo unde a fost descoperit si apoi expus, în Crimeea. Cele mai multe piese erau expuse în muzeul amenajat în fostul palat al hanilor tatari de la Bahcisarai, capitala a Crimeei tatare mai înainte ca peninsula sa fie cucerita de rusi, la fine de veac XVIII. De cealalta parte, Kievul spune ca aurul a plecat din Ucraina si trebuie returnat în Ucraina, tara cu care au fost semnate toate actele expozitiei. Si Ucraina are dreptate. Muzeul olandez nu a dat pâna acum decât un raspuns: tezaurul va fi returnat proprietarilor legali, fara sa spuna însa care sunt acestia. Si a cerut consiliere legala la Ministerul de Externe olandez. Expozita urma sa se închida pe 11 mai. Între timp, a fost prelungita pâna în august. Pâna atunci, la cum stau lucrurile, e timp destul ca Ucraina întreaga sa-si  schimbe proprietarul si muzeul olandez sa scape de problema. Muzeul ar putea cauta consiliere si în România, tara cu suficienta experienta în problema tezaurelor plecate în Rusia. (autor: Cătălin D. Constantin – Revista Cultura, nr. 465)

Preşedintele comisiei pentru cultură a Camerei publice a Rusiei, Andrei Kovalciuk, citat de către Vocea Rusiei a declarat următoarele: „Dacă exponatele colecţiei de aur scitic din muzeele din Crimeea vor fi predate Kievului, aşa ceva va crea un precedent negativ şi va încălca legile muzeelor şi îi va obliga pe crimeeni să se adreseze Curţii Internaţionale”.

(Visited 225 times, 1 visits today)

1 COMMENT

  1. De observat că autorul în cauză uită, total nejustificat, faptul că Sciţii au ajuns mult mai departe în apus, cel puţin până în zone corespunzătoare Banatului şi Crişanei de astăzi. În inima Transilvaniei, din părţile Devei până la Târnave, era puternicul neam scitic al Agatârşilor. Dobrogea de astăzi era numită Sciţia Mică. Urme scitice se găsesc şi în nordul Bulgariei de astăzi. Înrudirea dintre Traci şi Sciţi este evidentă, ei fiind nu doar indo-europeni, dar şi parte a aceleiaşi ramuri lingvistice „satem”. Trebuie spus că în afara „miezului” principal al Sciţilor existau o serie de zone de amestec, de grupuri etnice care se alipiseră de Sciţi şi care trăiau asemenea lor. Ca urmare este foarte greu, până la imposibil, a face delimitările etnice exacte pe care le putem face astăzi. Unii din autorii antici socoteau ca Sciţi pe Tracii nomazi şi ca Traci pe Sciţii sedentari. În realitate, deşi aveau o bază comună (Kurgan IV), Sciţii şi Tracii erau destul de diversificaţi, atât interior cât şi unii faţă de alţii, asemenea (într-un fel) latinilor din Peninsula Iberică de astăzi (Portughezi, Spanioli, Catalani etc. cu sub-diviziunile lor).

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.