Masacrul sângeros de la Fântâna Albă din primăvara anului 1941
După masacrele sângeroase de la Lunca din lunile ianuarie – februarie 1941, intrate în istoria actualei regiuni Cernăuți ca unele din crimele odioase din prelungul șir de fărădelegi săvârșite de puterea sovietică împotriva băștinașilor, în primăvara aceluiași an, un zvon a străbătut cu iuțeala fulgerului ținutul mioritic, anunțând că locuitorii primesc dreptul să părăsească în mod legal regiunea Cernăuți. Acei, care doreau să-și schimbe locul de trai, erau datori să înainteze cereri organelor locale de resort, alcătuite în limbile rusă sau ucraineană, și în care să indice motivul plecării.
După cum s-a constatat mai târziu, zvonul a fost lansat de către reprezentanții Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste cu scopul să scoată la iveală atitudinea băștinașilor față de regimul stalinist, instaurat pe meleagurile carpatine.
Locuitorii din ținut, care nu posedau rusa sau ucraineana, s-au adresat președinților și secretarilor consiliilor sătești cu rugămintea ca ei să-i ajute la scrierea cererilor pentru plecare în România. Conducătorii localităților românești, foști participanți la mișcarea subversivă din ținut în perioada interbelică, înscăunați de puterea sovietică, pentru suma de cinci ruble îndeplineau rugămintea băștinașilor, care s-au săturat de marea „fericire”, adusă din Kremlin.
La 24 martie 1941, românii din localitățile storojinețene s-au adunat în orașul Storojineț, înaintând organelor raionale de resort cererile de plecare în Patria-Mamă. Autoritățile staliniste au refuzat să primească cererile, clasificând adunarea băștinașilor drept o manifestare antisovietică și oamenii s-au împrăștiat pe la casele lor.
În dimineața zilei de 1 aprilie, același an, peste 1500 de locuitori din satele Pătrăuții de Sus, Cupca, Pătrăuții de Jos și Suceveni, în rândul cărora se aflau bărbați, femei și copii, s-au adunat în curtea bisericii din ultima localitate cu scopul să pornească spre centrul raional Hliboca pentru a înainta organelor locale ale puterii bolșevice cererile lor. Din locașul sfânt al satului sunt scoase trei cruci, la care vor fi atârnate ștergare albe, demonstrând prin aceasta că viitoarea procesiune poartă un caracter pașnic. Apoi cu toții au îngenuncheat în curtea bisericii și susținuți de sunetele pline de jale ale clopotelor de aramă, au adresat o fierbinte rugăciune către Domnul ca El să-i primească sub ocrotirea Sa. Cu sufletele pline de credință și cu chipul Mântuitorului pe crucile sfinte, mulțimea a pornit la drum. La hotarul satului Suceveni, lângă podul de peste apa Siretului, convoiul de oameni a fost întâmpinat de către treisprezece grăniceri sovietici, conduși de un ofițer comunist, care, scoțând săbiile din teacă, s-au răstit la oameni, poruncindu-le să se întoarcă la casele lor. Pentru a-i intimida pe români, un soldat a lovit cu sabia crucea din capul coloanei. Sabia s-a rupt în două. Oamenii, văzând în aceasta un semn susținător al Domnului, înlăturându-i pe grăniceri, și-au continuat mersul spre centrul raional.
Către Hliboca s-au îndreptat și alte grupuri de băștinași din satele de pe Valea Siretului, mânați de idealurile naționale și sentimentul frăției, pătrunși de năzuințele spre libertate. Un soare gingaș de primăvară învăluia glia străbună și pământul se trezea din amorțeala unei ierni grele și îndelungate. Brândușele firave și dornice de viață, pornite din împărăția poveștilor, domneau pe crestele dealurilor, împânzind întreaga întindere moldavă. Razele solare încălzeau inimile țăranilor care doreau să trăiască într-o țară liberă. În fruntea coloanelor, care intrau în Hliboca, pășeau Ion Musteață, Tudor Semeniuc, Ion Bojescu, Nazarie Iliuț, Gherasim Gușulea, Petru Dușceac, Florea Grosu, Ion Grosu, Grigore Bojescu, Constantin Holunga, Constantin Bojescu, Nicolae Galac. Numărul românilor, adunați în piața centrală a raionului, a crescut până la cinci mii de oameni.
În această străveche așezare bucovineană, unde se afla sediul Secției raionale Hliboca a Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, mulțimea, purtând prapurile și crucile cu chipul Mântuitorului pe ele, scoase din locașurile sfinte, intona Imnul României, scandând „Trăiască regele Mihai!”, „Trăiască mareșalul dezrobitor!”. Vocea oamenilor ajungea până la pădurea din Dumbrava Roșie, „de unde spiritul marelui Ștefan îi privea cu dragoste și îi încuraja”.
Reprezentanții organelor represive din raion, acești copoi ai regimului totalitar, cu sufletele pline de ură și dușmănie, aduși din toate colțurile fostului imperiu sovietic pentru promovarea unei politici de deznaționalizare și rusificare a populației băștinașe, întâmpinând lumea, au refuzat să primească cererile românilor, care de-a lungul mileniilor au înfruntat cu bărbăție și eroism toate vitregiile vecinilor, păstrându-și și afirmându-și ființa națională.
Supărați și indignați de această fărădelege, urmașii legendarului Decebal, mândri și dornici de libertate ca strămoșii lor, au început să scandeze că nu mai doresc să trăiască în „raiul” bolșevic, unde e imposibil de suportat toate birurile, pe care trebuie să le plătească țăranii și unde teroarea era ridicată la rangul de principiu.
Părăsind Hliboca, românii s-au îndreptat către Suceveni, planificând ca din centrul acestei localități să pornească cu toții spre frontiera sovieto-română, dispuși s-o treacă în mod ilegal. În vatra satului Suceveni, au apărut câțiva ofițeri și soldați sovietici, care au început a parlamenta cu lumea adunată, sfătuindu-i pe țărani să se întoarcă la casele lor. Totodată, sovieticii doreau să câștige timpul necesar pentru mobilizarea forțelor suficiente, capabile să oprească mulțimea. Românii n-au reacționat la vorbele staliniștilor, apucând calea spre mult râvnita libertate, care se afla în „țara din zare”, după cum va spune în 2008, în timpul acțiunilor de doliu de la Fântâna Albă, profesorul și poetul Romeo Săndulescu, fostul Consul General al României la Cernăuți.
La un colț al pădurii din Suceveni, convoiul băștinașilor a fost somat de un grup de soldați sovietici care, pentru a-i intimida pe români, au tras o salvă în aer. Acest avertisment n-a exercitat nici o influență asupra oamenilor. Ei și-au continuat drumul spre frontieră. Pe teritoriul satului Fântâna Albă din raionul Hliboca, lângă cantonul Varnița, la o depărtare de doi kilometri de la hotarul, instalat de mâna veneticului la finele cireșarului 1940, coloana de oameni pașnici, constituită din bărbați, femei și copii, a fost oprită de grănicerii staliniști, proptiți la marginea codrului secular. La semnalul comandantului, responsabil de efectuarea acestei operații, au pornit să țăcănească din trei părți mitralierele bolșevicilor, secerând rândurile conaționalilor. Rafalele focului ucigător al mitralierelor se contopea cu vaietele muribunzilor, cu vocile pline de durere ale răniților, cu bocetele femeilor și strigătele sfâșietoare ale copiilor, cu răcnetele infernale ale satrapilor staliniști și cu sângele martirilor, care curgea din belșug, acoperind glia strămoșească. În acea zi, în Poiana Varniței, a lăcrimat Mântuitorul, răstignit pe cruce. Mureau cu dorul de Țară în inimi fiii și fiicele neamului. Cădeau cu sufletul neîmpăcat, în floarea vârstei, românii: BELMEGA Ion al lui Teodor, născut în 1910, în localitatea Cupca; BICER Gheorghe al lui Ilie, născut în localitatea Cupca; BOSTAN Dragoș, născut în 1923, în localitatea Suceveni; BOTARIU Cozma al lui Vasile, născut în localitatea Petriceni; CORDUBAN Nicolae al lui Dumitru, născut în localitatea Carapciu; DABÂCA Teodor al lui Gheorghe, născut în localitatea Carapciu; DUȘCEAC Ion al lui Teodor, născut în localitatea Cupca; HALAC Ion al lui Dumitru, născut în localitatea Iordănești; LAZURCA Gheorghe al lui Teodor, născut în 1889, în localitatea Petriceni; LICIMAN Simion, născut în localitatea Pătrăuții de Jos; MIHALOVICI Ilie al lui Vasile, născut în 1921, în localitatea Suceveni; OPAIȚ Cozma al lui Ilie, născut în localitatea Carapciu; OPAIȚ Gheorghe al lui Nistor, născut în localitatea Carapciu; PLEVAN Arcadie al lui Teodor, născut în 1914, în localitatea Cupca; POPESCU Petru al lui Ion, născut în localitatea Pătrăuții de Jos; SAVU Pavel al lui Ion, născut în localitatea Pătrăuții de Jos; SIDOREAC Vasile al lui Alexa, născut în 1923, în localitatea Suceveni; SUCEVAN Constantin al lui Vasile, născut în 1903, în localitatea Suceveni; TOVARNIȚCHI Gheorghe al lui Dumitru, născut în localitatea Carapciu; TOVARNIȚCHI Ilie al lui Zaharie, născut în localitatea Carapciu; TOVARNIȚCHI Traian al lui Gheorghe, născut în localitatea Carapciu; TOVARNIȚCHI Vasile al lui Pavel, născut în localitatea Carapciu; ȚUGUI Mihai al lui Vasile, născut în 1912, în localitatea Cupca; URSULEAN Varvara a lui Nichita, născută în localitatea Pătrăuții de Sus.
Indicata listă a românilor, căzuți la 1 aprilie 1941, la Fântâna Albă, a fost alcătuită de către Pretura plășii Storojineț și înaintată în ziua de 1 februarie 1943 Guvernământului Provinciei Bucovina. Concomitent se aducea la cunoștința organelor administrative de la Cernăuți faptul că până la acea dată n-au fost întreprinse acțiuni de deshumare a martirilor.
Conform documentelor păstrate în fondurile Arhivei de Stat a regiunii Cernăuți, tot la Fântâna Albă au murit: LUPĂȘTEAN Titania, născută în 1901, și ROTARIU Cozma al lui Vasile, născut în 1914.
În seara zilei de 1 aprilie 1941 au sângerat cerul și pământul. S-a îngrozit Valea Siretului. Unii, care au reușit să scape de gloanțele grănicerilor bolșevici, „refugiindu-se în pădurea din apropiere, au fost ajunși din urmă de cavaleria sovietică și măcelăriți cu sabia”. Martirii sunt aruncați în gropi comune. Ei își dorm somnul veșnic la poale de codru verde. Fagii seculari le freamătă la creștet.
Acei care s-au salvat din ghearele morții, vor fi hăituiți de către cerberii regimului totalitar, prinși și întemnițați. După interogările bestiale, puterea sovietică s-a răfuit crunt cu „trădătorii patriei socialiste”. Ei au împărtășit destinul martirilor de la Lunca.
Petru GRIOR, directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuți.
Sursa: http://zorilebucovinei.com/news/show/1053/
