Kadhafi, Al Qaida şi Libia

Kadhafi, Al Qaida şi Libia

by -
0 501

În plină criză libiană, care s-ar putea încheia între timp, dar fără să altereze importanţa acestui articol, Muammar Kadhafi invoca şi „pericolul” Al Qaida, idee luată în derâdere de unii politologi şi lideri occidentali, care au apreciat-o drept o nouă clovnerie a lui. Cred că nu au dreptate şi că, mai mult, sunt chiar ignoranţi. Spun acestea gândindu-mă că, după declanşarea intervenţiei armate a coaliţiei internaţionale, comandantul suprem al Forţelor NATO din Europa (Saceur), amiralul american James Stavridis, declară că s-au observat „semne ce indică potenţiala prezenţă a Al Qaida şi Hezbollah” (mişcarea şiită din sudul libanez – n.n.) printre rebeli. Mai înainte, şeful acestora, Abdul Hakim al-Hasidi, arăta, în ziarul italian „Il Sole – 24 Ore”, că luptători ai Al Qaida acţionează alături de ei. Este un prim semnal public despre această prezenţă, şi analiştii n-au scăpat ocazia să spună că faptul respectiv creează probleme coaliţiei internaţionale şi NATO, exact când se vorbea despre posibilitatea de a livra arme rebelilor. Surprizele pe aceeaşi linie au continuat pe 4 aprilie, după ce o sursă neutră a afirmat că gruparea Al Qaida din Maghrebul Islamic (Aqmi) profită de conflictul din Libia pentru a-şi procura arme şi a le transporta în fieful său din Mali. Sursa era un responsabil al serviciilor de securitate din Algeria, care declara agenţiei Reuters că un convoi de opt automobile plecat din estul libian, a traversat Ciadul şi Nigerul, ajungând în nordul malian, unde a descărcat lansatoare de grenade anti-tanc RPG-7, automate kalaşnikov, explozibili şi muniţie. El a adăugat că Aqmi şi-a procurat, tot de la rebelii libieni, rachete sol-aer „Strela”, ruseşti (numite de NATO „Sam-7″). „Ştim că nu e primul convoi şi că acest lucru continuă”, declara acest responsabil algerian. El mai spunea că „au fost prădate mai multe cazarme din regiune (estul libian – n.n.), cu arsenalele şi depozitele lor de arme. Cei din Aqmi, aflaţi acolo, n-au putut să nu profite de această ocazie”. „Aqmi, care are acum excelente relaţii cu contrabandiştii ce traversează frontiera libiană în toate direcţiile, fără cea mai mică problemă, le va încredinţa acestora misiunea să-i procure arme”. Potrivit oficialului citat, Aqmi exploatează situaţia dificilă a trupelor lui Kadhafi şi, totodată, s-a infiltrat printre rebeli.

Acestea ar fi datele la zi, iar pe cele din trecutul apropiat le-a evocat, în „Le Figaro”, jurnalistul Georges Malbrunot. Specialist în problemele Orientului Mijlociu, el a fost răpit în timpul războiului din Irak, alături de colegul său Christian Chesnot (cei doi au fost ostatici 124 de zile, între 24 august şi 21 decembrie 2004, iar printre liderii politici străini ce au condamnat răpirea lor s-a aflat şi Kadhafi). La 2 aprilie, Malbrunot scria că „libienii (ce nu aveau legătură cu regimul Kadhafi – n.n.) sunt printre primii care, la mijlocul anilor ‘80, şi-au stabilit propria tabără de antrenament în Afganistan. Azi, ei joacă un rol important în grupul din preajma lui Ben Laden, fie că e vorba de Abu Yaya, nr. 3 în Al Qaida, sau de Abu Laith, unul dintre cei mai importanţi şefi militari ai acestei organizaţii teroriste”. Apoi, SUA nu pot ignora faptul că Libia a fost unul dintre principalii furnizori de mujahedini străini din Irak. În decembrie 2007, la Sinjar (nord de Bagdad), Pentagonul a găsit 700 de fişe ce conţineau detalii despre ţările de origine, motivaţiile şi itinerariile parcurse de fiecare dintre jihadiştii străini infiltraţi prin Siria. De reţinut că libienii, cu cei 112 combatanţi, erau al doilea contingent de jihadişti, după saudiţi. Asta se întâmpla în 2006-2007, anii de vârf ai violenţei din Irak. Un alt lucru important: Darnah, unul dintre fiefurile rebeliunii anti-kadhafiste, este oraşul care furnizase cei mai mulţi mujahedini libieni. Dintre cei 112, 53 erau din Darnah, iar 21 din Benghazi, „capitala” rebeliunii. În fine, mujahedinii libieni erau cei mai hotărâţi să devină kamikaze, 85% dintre ei alegând să moară ca martiri. Abu Abbas, Abu al-Walid sau Abu Baker au spus, pe rând, că sunt „funcţionar, student sau învăţător”. Pe scurt, ei aparţineau tuturor păturilor societăţii, la fel ca şi cei care, azi, luptă împotriva trupelor kadhafiste. Pe urmă, Darnah şi Benghazi se opun de mult regimului de la Tripoli, ele fiind în fapt bastioane ale islamismului radical. De altfel, în anii ‘90, în aceste oraşe au avut loc răscoale integriste violente, autorităţile înăbuşindu-le cu elicoptere de luptă.

În plus, în ultimii ani, creşterea puterii libienilor în jihadismul mondial este rezultatul direct al „binecuvântării” date de Ben Laden, în noiembrie 2007, sucursalei locale a Al Qaida: Jama’ah al-libiyah al-muqatilah. Cei reveniţi în ţară sunt inventariaţi cu grijă de agenţii secreţi occidentali, ce vor să afle câţi veterani din Afganistan luptă azi alături de rebeli. Unul dintre ei l-am amintit la început: este Abdul Hakim al-Hasidi. El a revenit din Afganistan în 2002, iar acum îşi caracterizează astfel companionii din rebeliune: „Membrii Al Qaida sunt buni musulmani şi luptă împotriva invadatorului” (prin acest termen el defineşte trupele lui Kadhafi). Ziarul „Il Sole – 24 Ore” scria că, la un moment dat, radioul din Darnah a transmis acest mesaj: „Fraţi care aţi luptat în Irak şi Afganistan. A venit vremea să vă apăraţi pământul vostru!”.

Despre ce se întâmplă acum în Libia un diplomat francez spunea că „nu trebuie comisă aceeaşi eroare ca în Afganistan” şi amintea despre livrările americane de arme către insurgenţii talibani, care, apoi, le-au folosit împotriva foştilor aliaţi. Se zice că, în Libia, simpatizanţii Al Qaida au interes să-şi ascundă simpatiile, întrucât vor ca Vestul să se debaraseze de Kadhafi, iar ei să-i ia locul. Este exact ceea ce au făcut rebelii şiiţi din Irak, ce i-au primit, în 2003, cu braţele deschise pe soldaţii americani, pentru a putea prelua apoi puterea pe calea urnelor. După care s-au întors cu toate armele împotriva „invadatorilor”, cum le-au spus tot ei.

Aşadar, Kadhafi flutura gratuit ameninţarea Al Qaida? În acest sens, un diplomat occidental, citat de Reuters, spunea: „Dacă regimul Kadhafi cade, toată Libia, ca ţară cu frontiere etanşe (…) va dispărea, cel puţin pentru un bun timp, suficient de lung pentru ca Aqmi să se redesfăşoare până la Mediterana”.

autor: Dumitru Constantin

sursa: Revista Clipa – Magazinul actualitatii culturale romanesti

(Visited 59 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.