Fotbal şi geopolitică

Fotbal şi geopolitică

by -
0 1287
Dincolo de dezamăgirea legată de rezultatele din teren, ceea ce i se reproşează naţionalei noastre este lipsa de viziune, totala neangajare în raport cu performaţa, abdicarea de la luptă pe teren. Fotbalul confirmă ceea ce spunem despre naţiunea română sau despre elitele ei, ne lipseşte proiectul de ţară care să coaguleze un efort haotic şi individual.
În fotbal, Albania a făcut istorie pe seama noastră cu o victorie după 68 de ani. În istoria momentului, România încearcă să marcheze puncte importante pentru a-şi realiza interesele de securitate la apropiatul summit NATO de la Varşovia.
Agresiunea Rusiei în Ucraina şi anexarea ilegală a Crimeei au trezit NATO din iluzia parteneriatului cu Moscova. Atenţia Aliaţilor a fost îndreptată spre zona baltică, din motive strategice şi tactice, fiind considerată cea mai greu de apărat în cazul unei agresiuni hibride.
România a început şi ea să se mişte pentru a arăta că Sudul Estului este nu mai puţin ameninţat din moment ce Rusia militarizează puternic Crimeea şi dispune de capabilităţi de interzicere a accesului în zonă, celebra formulă A2/AD.
Proiectul României a pornit pe doi piloni, terestru,o brigadă multinaţională şi maritim, o forţă navală NATO la Marea Neagră.
Ieşirea iritată a premierului bulgar a scufundat ideea flotei NATO la Marea Neagră. Ce i se poate reproşa României? Că bulgarii s-au răzgândit în 24 de ore? Că a sunat un prieten la Sofia? Că preşedintele bulgar, iniţial, suţinea puternic ideea şi apoi au întors-o ca la Ploieşti? Ideea în sine?
NATO a preferat să ne lase pe noi, riveranii de la Marea Neagră să ne înţelegem cu privirea la o eventuală forţă navală. România, Bulgaria, Turcia singurele ţări NATO care conform tratatului de la Montreux pot deţine în mod permanent flote militare în Marea Neagră.
Ideea României s-a dovedit nerealistă. Nu trebuia să ajungi la Sofia ca să-ţi dai seama că Bulgaria nu va dori să-şi antagonizeze Rusia într-o asemenea măsură.
În Nord, Polonia şi Ţările Baltice au fost de la început solidare şi au reuşit să convingă Aliaţii de necesitatea consolidării militare a zonei şi nu numai. Interesele au fost comune, ţinând cont şi de istoria relaţiilor cu Rusia, în diferitele ei forme. De aici până la obţinerea unui consens al Aliaţilor în privinţa sporirii securităţii şi a forţelor de descurajare la Marea Baltică nu a mai fost cale lungă.
În Sud, lucrurile nu stau deloc aşa. Interesele particulare ale celor trei ţări NATO riverane la Marea Neagră şi istoria raporturilor cu Rusia nu sunt convergente. De la început, ideea românească nu avea şanse prea mari de reuşită.
Excesul de proiect este la fel de dăunător ca lipsa oricărui proiect. La fel în cazul brigăzii multinaţionale care s-ar putea dovedi un batalion, în cel mai bun caz, şi asta aflându-se în acest moment într-o nebuloasă decizională în ultimele zile înainte de summit.
Ceea ce este sigur este scutul de la Deveselu. Nu e puţin lucru. În rest, rămânem ca în fotbal, cu performanţa că suntem acolo. Numai că, la fel ca şi în fotbal, cu strategii marca Nea Puiu, vine câte o Albanie şi te scoate din joc. (autor: Ion M. Ioniță, sursa: Adevărul)
(Visited 232 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.