Economia şi altruismul

Economia şi altruismul

by -
4 610

Interviu cu Tenzin Gyatso, al XIV Dalai Lama:

Sanctitatea Voastră, mi-aţi stârnit foarte mult curiozitatea prin ceea ce aţi susţinut în legătură cu marxismul, cu ocazia Congresului cu tema “Afacerile şi Etica”, ţinut la Paris în 1994. Aţi putea să ne repetaţi distincţia pe care aţi făcut-o cu acea ocazie între marxismul original şi imaginea pe care şi-a făcut-o lumea despre el?

– Chestiunea fundamentală a marxismului e următoarea: cum se poate face astfel încât banii să fie distribuiţi în mod uniform întregii societăţi? În timp ce marxismul este fondat pe consideraţii de ordin etic, teoriile economice – al căror scop principal este profitul – nu o fac. În practică însă, marxismul insistă prea mult pe ura împotriva bogaţilor. Ideea marxistă de a ajuta proletariatul era bună, dar sistemul său de gândire a rămas tributar lipsei de compasiune. Acest fapt demonstrează că argumentele de ordin material nu ar trebui să fie separate de cele de ordin spiritual.

– Deci dumneavoastră sugeraţi că altruismul, contrapus simplei concurențe şi dorinţei de îmbogăţire ar trebui să fie unul dintre principiile fundamentale operante în lumea afacerilor? Această idee pare foarte idealistă şi este destul de departe de sistemul economic pe care şi-l imaginează marea majoritate a populaţiei.

– Este foarte dificil de găsit un mod prin care să uneşti economia şi altruismul. Cu toate astea, cele două realităţi se pot întâlni atât la nivel individual cât şi la nivel global şi chiar ar trebui să o facă.

La nivel global trebuie să luăm măsuri imediate de stabilire a unor coduri etice, atât în lumea afacerilor cât şi în cea a finanţelor, în caz contrar, aceste două cluburi vor continua să-şi tuteleze propriile interese, chiar şi cu riscul de a crea probleme ecologice extrem de serioase pentru restul lumii. Trebuie să reamintim deasemenea că economia este direct responsabilă de decalajul inacceptabil ce există între diverse naţiuni şi chiar între cetăţenii aceleiaşi naţiuni. Decalajul enorm ce există între “cei ce au” şi “cei ce nu au” e destinat să producă multă suferinţă tuturor, inclusiv însăşi lumii finanţelor. Prin urmare, vă îndemn să ne lărgim perspectivă şi să includem în viziunea noastră de bunăstare a economiei, bunăstarea întregii lumi precum şi a generaţiilor viitoare.

Este evident că economia are nevoie să se umanizeze. Toate persoanele cu funcţii de conducere din lumea finanţelor şi în cea a afacerilor sunt invitate să-şi dezvolte un simţ al responsabilităţii bazat pe altruism şi să gândească la binele întregii omeniri. Altfel, mai devreme sau mai târziu (şi foarte probabil mai devreme) economiile statelor se vor trezi în faţa unor probleme extrem de dificile.

În prima parte a secolului al XX-lea lucrurile mergeau destul de bine, dar acum trebuie să ne gândim la viitor cu extremă precauţie, întrucât populaţia globului a crescut enorm în acest interval. În zilele noastre lumea întreagă este mult mai interdependentă, ne aflăm în fața fenomenului pe care voi îl numiţi „globalizare”. Din cauza schimburilor comerciale dintre state, bancnotele – nimic altceva decât nişte simple bucăţi de hârtie – au căpătat o importanţă enormă. Cum s-a întâmplat asta? Simplu: fără bancnote nu se mai poate face absolut nimic în zilele noastre. Am devenit prea expuşi. După părerea mea, dovada faptului că ceva nu-i în neregulă în lumea de azi, este că atunci când economia Statelor Unite strănută, lumea întreagă răceşte!

Nu trebuie să pierdem nici o clipă din vedere adevăratele noastre obiective. Dă-mi voie să-ţi dau un exemplu chiar de aici, de la reşedinţa mea din Dharamsala. Dacă aş fi gândit că banii sunt absolut necesari pentru atingerea fericirii aş fi putut tăia toţi copacii din grădina mea şi aş fi putut obţine astfel câteva mii bune de rupii. Şi totuşi, în acest mod, mi-aş fi provocat mie însumi o mare suferinţă, în cele din urmă. Chiar dacă toţi aceşti arbori ar fi fost doborâţi pentru a-i transforma în cherestea de vânzare, banii astfel rezultaţi tot s-ar fi epuizat într-o zi şi atunci aş fi fost forţat să-mi vând chiar şi mesele din lemn pentru bani… La un moment dat m-aş fi simţit mult mai rău decât înainte, atât prin disconfortul creat de lipsa acestora, cât şi prin cel provocat de terminarea banilor și în cele din urmă aş fi fost complet ruinat.

În realitate obținerea unui avantaj din valorificarea acestor obiecte materiale ar fi anulat scopul meu iniţial , şi anume obţinerea fericirii. În mod analogic, economiile unilaterale şi oarbe, epuizează în timp scurt toate resursele noastre naturale, poluând solul, atmosfera şi apele.

Dar în lumea economică de astăzi cine se mai preocupa de starea Planetei? Ce mai înseamnă apa pentru economiştii egocentrici sau pentru oamenii de afaceri? Lăcomia şi lipsa lor de perspectiva provoacă schimbări în atmosfera terestră şi în natură în general, care ne fac să suferim cu toţii. Acestea sunt consecinţele căutării de profit cu orice preţ.

Până şi ştiinţa este afectată de această problemă. Gândeşte-te la cei care se ocupă cu genetica. Munca lor pare minunată, dar oamenii de ştiinţă se limitează doar la observarea, studierea şi manipularea unei gene, pierzând adeseori din vedere consecinţele mai ample ale muncii lor. Mulţi dintre savanţii care au descoperit diversele forme de energie atomică şi nucleară e foarte probabil că nu au intenţionat să construiască bombe atomice şi să distrugă astfel mulţime de vieţi nevinovate, dar în ciuda acestui fapt, aceasta a fost o consecinţă a descoperirii lor. Catastrofe precum cea a lansării de bombe atomice au fost consecinţe ale unor meschine şi oarbe calcule economice. Acum nu facem altceva decât să repetăm aceste erori. Acum înţelegi?

Da, e foarte alarmant. Asta în ceea ce priveşte nivelul global.

– Da. Acum să trecem la nivelul individual. Scopul intrinsec al producerii banilor este acela de a satisface nevoile proprii. De multe ori doar pentru simplul motiv de a putea spune „am o căruţă de bani”. E drept, săracii sunt plini de griji şi de greutăţi. Acesta şi este motivul pentru care există tendinţa de a gândi că din momentul în care ai reuşit să acumulezi o anumită sumă de bani vei fi mulţumit şi satisfăcut de propria bogăţie. Şi cu toate astea, milionarii continuă să-şi dorească alte şi alte milioane şi astfel nu ating niciodată cu adevărat o stare de împlinire. Am câţiva prieteni din lumea afacerilor. Unii dintre ei sunt chiar bogaţi, iar eu, pentru a râde puţin de ei, mă distrez şicanându-i: „Bine prietene, tocmai acum când ai scăpat şi tu de sărăcie, ai devenit sclavul banilor… Adevărul este că n-ai să reuşeşti niciodată să te simți împlinit.”

Kalu Rinpoche a spus odată: „Cine nu are bani se gândeşte mereu la bani. Dar şi cine are prea mulţi bani se gândeşte mereu – tot la bani. Niciunul dintre ei nu are linişte sufletească.” Bogaţii nu numai că lucrează în continuare pentru a obţine alţi bani, dar mai au şi grija permanentă a banilor deja câştigaţi. Trăiesc mereu cu spaima că-şi vor pierde averile.

– Tocmai de aceea rezultatul obținut de aceștia este exact contrariul intenţiei lor iniţiale. Au pierdut din vedere scopul lor final. Voiau bani pentru a se simţi liberi şi mulţumiţi, dar când au ajuns să-i aibă nu simt nici o satisfacţie la nivel mintal, ca să nu mai vorbim de starea de împlinire. Nu se simt nici împliniţi şi nici satisfăcuţi. Şi atunci, pentru ce tot acest zbucium?

 

*Traducere din “ Tenzin Gyatso, the Fourteenth Dalai Lama” , 1999 Fabien Quaki. Sursa

 

(Visited 98 times, 1 visits today)

4 COMMENTS

  1. Mai adaug urmatoarele la comentariul anterior:In 1989,cind ochii tuturor natiunilor lumii,erau atintite cu compasiune spre Romania,el,Dalai Lama,a declarat urmatoarele:Statele Europei sa mearga in Romania, sa-si ridice certificatele de nastere!,evident ca in urma unui discurs despre situatia si pozitia Romaniei in spectrul politic international!

  2. La comentariul de mai sus mai adaug urmatoarele:Dalai Lama,pe numele lui de calugar Tendzin Gyatsho,la virstra de 5ani a fost confirmat al 14-lea Dalai Lama,intre timp se afla in bune relatii cu conducatorul Chinez Mau Tzedun,iar pe masura ce spectrul politic international se strica,se deterioreaza si relatiile cu China,iar in 1959,fuge in India unde isi desavirseste invatatura si personalitatea! Cere azil politic tarilor vest-europene si i se acorda azil si dreptul de a-si provadui credinta Budista .Leaga o mare prietenie cu Liderii Vest-Europeni si in special cu Papa Paul al 2-lea,iar in 1989 primeste premiul Nobel pentru Pace! In 2006 viziteaza orasul Hütenberg unde infiinteaza un Centru Tibet,unde iau parte 5.000 de persoane,iar sub deviza,”Fara drepturile omului,nu poate exista pace viziteaza multe orase din Germania unde i se acorda f.multe titluri ale unor universitati si institute germane! Actualmente traieste in Occident,unde beneficiaza de respectul comunitatilor Vest Europene! Sa auzim numai de bine!

  3. Si totodata Dalai Lama este un mare satanist, un posedat care se crede reincarnarea lui Buda si care conduce persecutarea crestinilor de catre tibetani. Incercati sa mergeti cu o Biblie in Tibet sa vedeti ce va fac adeptii lui Dalai Lama! Iar ideile lui marxiste sunt la fel de acceptabile ca si religia lui inchinatoare la demoni. „Altruismul” tibetan se vede in viata minunata pe care au dus-o tibetanii sub conducerea Lhasei inainte de venirea chinezilor sau indienilor, in dragostea pe care au aratat-o misionarilor crestini, pe care ii ajutau sa ajunga in Rai cat mai incununati de chinurile cumplite in care ii ucideau… Daca un asemenea satanist ajunge sa dea lectii lumii si sa fie bagat in seama, e clar cat de decazuta este lumea. Maine-poimaine se va ruga impreuna cu Papa si vor face o conducere religioasa si foarte „altruista” a lumii.

  4. Dalai Lama,este simbolul luptei de eliberare si neatirnare a Tibetului,fata de Imperiul Comunist Chinez,mi-s dori sa citesc articole despre personalitatea internationala a acestui Lider deosebit si despre lupta de neatirnare si independenta a poporului Tibetan! Sa auzim numai de bine!

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.