Comunicat de presă- Centrul European de Studii Covasna – Harghita. A treia...

Comunicat de presă- Centrul European de Studii Covasna – Harghita. A treia ediţie a Colocviului naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei

by -
1 493

În cadrul ediţiei a XX-a a Zilelor Andrei Şaguna, în organizarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita şi a Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, sâmbătă, 25 iunie 2011, la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din Sf. Gheorghe, a avut loc cea de a treia ediţie a Colocviului Naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei.
La simpozion au participat peste 30 de cercetători, cadre didactice universitare, arhivişti, muzeografi, jurişti, sociologi, doctoranzi, masteranzi, profesori, preoţi şi alţi intelectuali care au preocupări privind cercetarea interdisciplinară a arealului sud-est transilvan.
În cadrul simpozionului, ale cărui lucrări au fost moderate de IPS Ioan Selejan, episcopul Covasnei şi Harghitei, au fost prezentate referate, rapoarte şi informări referitoare la cercetările şi proiectele privind românitatea din sud-estul Transilvaniei, precum şi lansarea şi prezentarea a 10 volume, cu aceeaşi tematică.
Din dezbaterile care au avut loc, pe marginea temelor prezentate şi a lucrărilor lansate, în cadrul colocviului, s-au desprins următoarele concluzii:
 Necesitatea implicării Academiei Române şi a principalelor centre universitare din ţară, în efectuarea unor cercetări privind istoria, cultura şi civilizaţia românească din sud-estul Transilvaniei, identitate şi integrare europeană; regionalism, autonomie, autodeterminare şi implicaţiile asupra suveranităţii naţionale; dimensiuni ale convieţuirii în medii multiculturale; istorie şi memorie colectivă; relaţii comunitare între naţional şi etnic; procese de enclavizare şi de asimilare; comunicare interetnică etc.
 Continuarea acţiunilor de dezvoltare a unor parteneriate culturale, sociale şi ştiinţifice cu instituţii şi organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale din ţară şi străinătate; promovarea unor programe culturale, sociale şi ştiinţifice cu instituţii, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale din ţară şi străinătate;
 Asigurarea finanţării editării şi reeditării unor lucrări privind patrimoniul cultural etnologic al comunităţilor româneşti din zona Arcului Intracarpatic, în contextul multietnic şi multicultural europen contemporan.
 Comparând dezbaterile iniţiate de liderii populaţiei maghiare din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, care au avut loc Congresul secuiesc, de la Tuşnad în anul 1902, cu cele de după anul 1990, se evidenţiază următoarea situaţie paradoxală: în anul 1902, liderii „ţinutului secuiesc”, ţinut aflat în componenţa Imperiului Austro-Ungar, recunosc că după dualismul din 1867, Budapesta nu a făcut nimic pentru dezvoltarea acestei zone şi îşi elaborează strategiile de dezvoltare, complementare economiei Regatului României, drept antologică şi emblematică fiind propunerea ca secuii să înveţe limba română, evident şi în şcoli, deoarece ei o cunoşteau bine din relaţiile lor seculare cu românii transilvăneni şi cu cei de peste Carpaţi; în schimb, după 1990, la aproape nouă decenii de când localităţile Arcului intracarpatic fac parte din România, în dezbaterile prilejuite de marcarea împlinirii a 100 de ani de la Congresul de la Tuşnad, nu se mai fac niciun fel de referiri la poziţia înaintaşilor faţă de România, iar elaborarea strategiilor de dezvoltare a zonei şi de păstrare a identităţii etnice, se face doar cu instituţiile şi personalităţile din Ungaria, cu excluderea totală a celor româneşti.
 La majoritatea manifestărilor organizate de către liderii maghiari în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, în ultimii 20 de ani, reprezentanţii Budapestei au fost prezenţi în calitate de finanţatori, organizatori, parteneri, consultanţi, participanţi etc., iar cei ai Bucureştiului, cu excepţiile cunoscute, nu au participat de loc. În toţi aceşti ani, problematica specifică a „ţinutului secuiesc”, împreună cu cea a „ceangăilor maghiari din Moldova”, s-au aflat printre problemele prioritare ale administraţiei publice centrale şi locale, parlamentului, mediului academic, societăţii civile şi mass-mediei din Ungaria, dar nu şi din România.
 Pornind de la faptul că discuţiile politice referitoare la județele Covasna, Harghita și Mureș, indiferent de tema dezbaterii, ignoră istoria, existenţa, interesele, valorile şi aspiraţiile celor 400.000 de români trăitori în cele trei judeţe şi, mai ales, marile pierderi etnice ale românilor din Arcul Intracarpatic, s-a hotărât realizarea unei expoziţii documentare cu tema „Asimilare şi purificare etnică în Covasna, Harghita şi Mureş, de-a lungul secolelor, expoziţie care va fi vernisată în principalele oraşe ale ţării.
 Au fost reiterate: necesitatea efectuării reformei administrative pe baza unor studii ştiinţifice şi în acord cu interesele naţionale ale României, necesitatea depolitizării administraţiei publice şi necesitatea consolidării administraţiei statutului în teritoriu, în paralel cu procesul firesc de descentralizare, în scopul asigurării unui just echilibru între interesele naţionale şi interesele locale şi asigurării autorităţii şi suveranităţii statutului pe întreg teritoriul României.
 S-a reafirmat apelul adresat clasei politice româneşti conform căruia, soluţiile adoptate în problema regionalizării şi protecţiei minorităţilor naţionale, trebuie să aibă la bază propunerile izvorâte din diagnoza realităţilor româneşti cercetate şi specificul judeţelor Covasna şi Harghita, judeţe în care populaţia de naţionalitate română este numeric inferioară.
 A fost subliniată, din nou, necesitatea sprijinului şi a solidarităţii cu românii din Arcul Intracarpatic, în efortul lor de păstrare şi afirmare a identităţii culturale, a românilor din întreaga ţară şi din diaspora, inclusiv prin intermediul reţelelor de socializare, prin internet.
 Referitor la pseudoproblema apartenenţei etnice a credincioşilor romano-catolici din Moldova s-au adus noi argumente care atestă apartenenţa etnică românească a populaţiei de confesiune romano-catolică din Moldova, populaţie care reprezintă o minoritate religioasă şi nu grup etnic. Prin glasul autorizat al majorităţii romano-catolicilor din Moldova s-a exprimat dorinţa lor sinceră, afirmată răspicat, cu fermitate şi demnitate: „Suntem români, simţim româneşte şi vrem să trăim în linişte în ROMÂNIA, PATRIA NOASTRĂ.
 Având în vedere prevederile proiectului de Hotărâre de Guvern prin care se propune reducerea posturilor existente în schema Arhivelor Naţionale de la 1180 la 729, participanţii la Colocviu, se solidarizează cu opinia Sindicatului personalului din Arhivele Naţionale, potrivit căreia la baza acestui Proiect nu se află studii privind impactul reducerii de posturi asupra desfăşurării eficiente a activităţii instituţiei şi a modului în care Arhivele Naţionale îşi vor îndeplini funcţia de administrare, supraveghere şi protecţie specială a Fondului Arhivistic Naţional şi consideră că reorganizarea Arhivelor Naţionale trebuie făcută raţional şi eficient, astfel încât procesul de restructurare să nu afecteze, în mod ireversibil, capacitatea funcţională a Instituţiei.

Cu această ocazie au fost înmânate premiile I.I. Russu, ediţia 2011, următorilor cercetători: Pr. prof. univ. dr. Constantin Voicu, Sibiu; prof. univ. dr. Petre Ţurlea, Ploieşti; prof. univ. dr. Mihai Racoviţan, Sibiu; dr. Liviu Boar, Tg. Mureş; prof. dr. Luminiţa Cornea, Sf. Gheorghe.

Sf. Gheorghe, 27 iunie 2011
Biroul de presă
al Centrului European de Studii Covasna – Harghita

(Visited 132 times, 1 visits today)

1 COMMENT

  1. Sincere felicitari organizatorilor si cercetatorilor stiintifici pentru daruirea si abnegatia de care dau dovada in identificarea si stabilirea isorica a identitatii nationale Romanesti in Arcul Carpatic Romanesc! Sa auzim numai de bine!

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.