Romanii din Carpatii Nordici

Romanii din Carpatii Nordici

by -
0 1029

st_siglaRomanii din Carpatii Nordici

In decursul istoriei, din Bucovina si pana in Moravia, de-a lungul Carpatilor Nordici, dacii, apoi pastorii valahi au lasat urme adanci in civilizatie. In zilele noastre, tinuturile hutulilor, boikilor, lemkilor, goralilor, rusinilor sau ale valahilor din Moravia continua sa pastreze dovezi autentice ale civilizatiei stramosilor nostri, cu toate ca aceste populatii sunt pe cale de a fi inghitite de lumea slava, cu care convietuiesc de generatii in Muntii Carpati, din cauza asimilarii lingvistice, in primul rand. Cine sunt acesti oameni liberi care isi impart si acum inaltimile muntilor, stravechi semintii pastoresti pentru care granitele, interesele politice ale statelor pe teritoriul carora vietuiesc nu au reprezentat niciodata stavile de netrecut ?

Deosebiti de slavi

Asupra  acestor populatii din Carpatii Nordici planeaza misterul originii lor. Caci ele se deosebesc prin fizionomie, prin trasaturi sufletesti, port, obiceiuri, traditii sau arhitectura, de masa slava in care vietuiesc.

Intre locuitorii acestor munti, se deosebesc cinci grupuri principale: hutulii, boikii, lemkii, goralii sI rusinii. Ei locuiesc, in principal, pe ramificatiile Muntilor Beschizi, in zone care astazi se intind pe teritoriile Ucrainei, Poloniei si Slovaciei, precum si in partile muntoase din nordul tarii noastre. Aceste zone nu pot fi strict delimitate, constatandu-se doar o densitate mai mare in unele locuri, sau chiar teritorii de locuire comuna. Numele acestor populatii sunt de fapt porecle pe care si le dau unii altora si, care, in timp, s-au transformat in supranume.

Hutulii si boikii

Hutul inseamna “cel care se napusteste din munti catre locuitorii din vale”. Uneori termenul avea sensul de “om care ucide”.

Tinutul hutul incepe din Bucovina noastra, cuprinde parti din regiunea Cernauti, intre localitatea Putila si raul Ceremus, ajunge apoi in Hutulscina, din sudul regiunii Ivano Frankivsk, terminandu-se la Dilove, localitate unde austriecii, la 1887, au facut masuratori, stabilind ca aici, pe malul Tisei, se afla Centrul Geografic al Europei, pe care l-au marcat cu o borna. Eroul lor national este haiducul Olexa Dovbus, care a luptat impotriva asupritorilor poporului hutul.

Despre hutuli, Eminescu credea ca sunt daci slavizati, “pe cand romani care-i pricep fara sa le vorbeasca limba sunt daci romanizati”.

Numele de “boik” vine de la polonezul “bak”, care inseamna bou, acesti oameni fiind in mod predilect crescatori de vite.

Boikivscina ( Tara boikilor) este cuprinsa in sud-vestul regiunii L’viv , in nord-vestul regiunii Ivano Frankivsk, intinzandu-se si in sud-estul Poloniei si nord-estul Slovaciei.

Lemkii, goralii si rusinii

De o parte si de alta a frontierei polono-slovace, intre localitatile Sanok-Nowy Sacz din Polonia si Presov din Slovacia, se intinde Lemkivscina, adica Tara Lemkilor.

“Lemki” este numele pe care boikii l-au dat in deradere unei parti a acestor crescatori de vite, care foloseau in locul adverbului ucrainean “lis“ (doar, numai), adverbul slovac “lem”.

Spre granita cu Cehia, se afla Tara goralilor. Numele de goral vine de la “gora” (gura), care insemana munte. Pentru oamenii de la ses, aceste populatii sunt cu totii munteni, adica locuitori ai muntilor.

Rusinii (rutenii) sunt o populatie pe care o intalnim in inima Europei Central- Rasaritene, cu o densitate mai mare in zonele Mukacevo si Uzhorod, din Regiunea Ucraina Transcarpatica, situata la intersectia frontierelor ucraineana, slovaca si polona. In afara teritoriului de bastina, rusinii traiesc in nordul Serbiei, estul extrem al Croatiei, in cateva sate maramuresene si sucevene de la noi, precum si in nord-estul Ungariei.

Pentru aceasta populatie se folosesc denumirile de rusi carpatini, ruteni, rusini, ultima consacrata in secolul al IXI-lea. Originea lor nu este elucidata. Cei mai multi cercetatori ii considera descendenti ai slavilor rasariteni din Statul Rus Kievean, dar exista si teoreticieni care ii considera pe rusini urmasi ai unei populatii celtice slavizate, ai aquitanilor sau ai roxolanilor. Ei folosesc o limba inrudita cu cea ucraineana, cu influente polone, slovace si maghiare. Ei au fost crestinati in secolul ai IX-lea.

Peste 500 de asezari intemeiate de valahi

Aceste populatii se intalnesc astazi in acelasi locuri pentru care istoria a consemnat colonizari ale pastorilor valahi, incepute la o data incerta (sec.X-XIII) si care s-au incheiat catre secolul al XVIII-lea. In Carpatii Nordici, spre exemplu, au fost atestate istoric peste 500 de asezari intemeiate de catre urmasii acestor pastori.

SlavizatI, dupa un secol si jumatate, totusi, urmasii fostilor valahi se disting prin particularitatile fizionomice si sufletesti remacate de cercetatori inca din secolul al XIX-lea. Acesti oameni ai muntilor sunt bine claditi, robusti, au ochii limpezi, scanteietori, privirea inteligenta, fata prelunga si nasul rectiliniar, adesea acvilin. Parul blond des chis, dar si negru. Le place curatenia, sunt harnici, onesti,  consecventi si  foarte ospitalieri.

Augustyn Maciey, membru corespondent al Academiei Poloneze de Stiinte si cercetator la Centrul International de Invatamant Ecologic din Cracovia-Polonia, ne-a declarat ca in aceasta tara sunt atat de multe sate intemeiate de romani incat, astazi, acest lucru nu mai este o curiozitate. Pe blazonul localitatii Ustrzyki Dolne, spre exemplu, se afla, la loc de cinste, blazonul rosu, cu sageata si sabie, al primilor valahi ajunsi aici.

In regiunea morava Valassko-zona Fridek Mistek -traiesc valahi care se lauda si astazi cu originea lor, desi  autoritatile nu-i recunosc ca o etnie de origine romana.

Marele arheolog Sulimirski sutine si el, cu dovezi, ca toate neamurile despre care am vorbit mai sus sunt urmasii dacilor, nu slavilor, care au fost cei dintai pastori in Carpati, ceea ce istoricii ucraineeni, spre exemplu, nici nu vor sa auda.

Dreptul valah

Augusyn Maciey ne-a vorbit si despre dreptul valah, care a functionat in asezarile intemeiate de romanii ajunsi in zonele montane ale Poloniei de astazi.

Emigrarile valahilor catre aceste zone au inceput pe la 1334, din Transilvania, cand principele Vladislav de Oppelin, casatorindu-se cu Elisabeta, fiica domnitorului Basarab Voda al Tarii Romanesti, a avut patru fiice care au fost maritate cu nobili polonezi. Pe vremea acestui principe se intemeiaza cele mai multe sate romanesti in Polonia. Locuitorilor satelor infiintate de ei li se recunoaste un episcop propriu in persoana calugarului ortodox Chiril Romanul.

Pe l-a sfarsitul veacului al XV-lea, documentele amintesc numele a inca cinci voievozi romani refugiati in Polonia: Stefan al Sapinetului, Nan si Pascu ai Sanokului, Dinga din Stupinta si Giurgiu al Samborului.

Cei mai multi au plecat din Ardeal din cauza conditiilor grele de aici, dar si pentru faptul ca romanii erau luptatori de elita, fideli polonezilor. La sosirea in Polonia, ei primeau titlul de cneaz, sapte “lanuri” de pamant (mensura valachias), iar oamenii de rand, cate30-40 de hectare, fiind scutiti de dari (censuri), pentru 24 de ani, avand dreptul sa se mute oricand de pe o mosie pe alta, numai conform dreptului valah, jus valachicum.

In virtutea acestui drept, cnezii puteau tine pe lanurile lor doua crasme, mori, prive, prisaci sau pescarii, erau liberi sa-si vanda pamanturile, sa le daruiasca, pentru toate acestea fiind datori sa mearga la razboi cu cal, arc si sageti. Supusii cneazului trebuiau sa-i munceasca acestuia sase zile pe an, sa-i dea la sfarsitul anului cam o treime din censul cuvenit regilor Poloniei. De Craciun si de Pasti dadeau un prinos numit “colinda”.

In Polonia, romanii erau de neatins. Aveau dreptul de a se judeca singuri, cneazul si scaunul de judecata al batranilor fiind singurele foruri juridice. In fata oricaror acuzari, romanii spuneau: “duceti-ma la domnul meu, fiindca eu posed dreptul valah !”.

Urmasii acestor romani, desi se disting, cum am mai aratat, de populatia slava care i-a asimilat, se considera, firesc, buni cetateni ai actualelor state pe teritoriul carora vietuiesc.

Dumitru Manolache

(Visited 377 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.