Politica neorevizionist-revanşardă a Ungariei este condamnată în Europa şi SUA

Politica neorevizionist-revanşardă a Ungariei este condamnată în Europa şi SUA

by -
0 2379

Politica neorevizionistă, revanşardă şi autonomist-separatist teritorială  promovată, la scară largă şi în mod deschis, de Ungaria faţă de ţările pe teritoriul cărora există etnici minoritari maghiari a primit recent o mare lovitură din partea a doi poli importanţi ai lumii, unul juridic şi celălalt politic: Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, de la Luxemburg şi SUA. La 16 octombrie 2012, Curtea de Justiţie de la Luxemburg a respins acţiunea formulată de Ungaria împotriva Slovaciei pe tema interzicerii intrării fostului preşedinte ungar, Solyom Laszlo, în august 2009, pe teritoriul său. Curtea a stabilit definitiv şi irevocabil că Slovacia nu a încălcat prin măsura respectivă dreptul european  prin urmare  declararea ca persona non grata a lui Solyom Laszlo a fost corectă! Este de reţinut că fostul preşedinte ungar a fost declarat persona non grata pentru mult mai puţine motive pentru care ar fi trebuit declaraţi ca atare, în România, oficialii şi liderii politici unguri Victor Orban, Kover Laszlo, Semjen Zsold, Vona Gabor, Balczo Zoltan, ş.a. La 02 octombriei 2012, delegaţia oficială a SUA la Conferinţa Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a prezentat un document în care a criticat în termeni clari şi concişi politica de amestec a Ungariei în problemele interne ale României precum şi acţiunile naţionalist-şovine desfăşurate de reprezentanţi ai unor state aflaţi pe teritoriul altor state. Documentul delegaţiei SUA face referire, între altele, la faptul că Victor Orban şi-a depăşit atribuţiile şi a intervenit în problemele interne ale României atunci când a îndemnat etnicii maghiari din România să nu se prezinte la referendumul din 29 iulie 2012! În document se precizează, de asemenea, că „naţionalismul agresiv şi şovinismul nu ar trebui să fie criticate doar atunci când aduc violenţe pe scară largă. Eforturi ale oficialilor guvernamentali de a exercita influenţă şi autoritate în alte state, dincolo de propriile graniţe, pot, în anumite circumstanţe, să reprezinte manifestări de naţionalism agresiv şi şovinism etnic cu consecinţe neprevăzute…Asemenea acţiuni, deşi nu sunt de natură violentă, sunt provocatoare şi subminează relaţiile de bună vecinătate între state”. Poziţia SUA faţă de politica naţionalist-revizionistă a Ungariei nu este surprinzătoare dacă luăm în calcul ceea ce prestigiosul cotidian „Washington Post”, publica la 19 iulie 2010: „în precedentul său mandat, Orban, devenise nefrecventabil în capitala americană din cauza apropierii sale de mediile extremei drepte ungare – antisemită şi practicantă a unui naţionalism specific anilor 30 (n.n.- când Horthy  conducea Ungaria). Situaţia s-ar putea repeta”. Şi întradevăr situaţia s-a repetat, dovadă conţinutul documentului delegaţiei SUA la OSCE!

Este evident şi foarte important pentru România conţinutul documentului american care relevă exact ceea ce fac, în realitate, liderii politici din Ungaria pe timpul prezenţei lor pe teritoriul ţării noastre, respectiv promovează un „naţionalism agresiv şi un şovinism etnic provocator” cum sunt: incitarea, prin diferite declaraţii şi afirmaţii, etnicilor minoritari maghiari şi secui la separatism-teritorial pe criterii etnice; susţinerea, în mod deschis, inclusiv prin promisiuni de ordin material, a realizării practice a  autonomiei teritoriale a aşa zisului ţinut secuiesc; incitarea şi susţinerea  separatismului etnic în sectoarele vitale socio-economice din judeţele României unde minoritarii maghiari sau secui sunt majoritari; iniţierea sau participarea la activităţi de sărbătorire sau comemorare a unor evenimente – 15 martie 1848, 30 august 1940 – care pentru români reprezintă momente tragice din istoria lor, când mii şi zeci de mii de români au fost ucişi de tocmai cei pe care ungurii, maghiarii şi secuii îi sărbătoresc la noi în ţară; comemorarea unor aşa zişi patrioţi maghiari, gen Wass Albert, criminalul de război antiromân şi antisemit, din timpul ocupaţiei horthyste a părţii de nord-vest a României;  organizarea de acţiuni, finanţarea sau cofinanţarea lor, prin care se vizează exportul  de xenofobie, rasism şi antisemitism din Ungaria în România, prin încercările de promovare a cultului şi de glorificare a unor „personalităţi” macabre ale Ungariei, vinovate de atrocităţile atavice şi crimele săvârşite asupra românilor, ca Miklos Horthy sau de aducere în ţara noastră în scopul înhumării a unor ideologi ai fascismului horthyst şi szallasist ungar ca Nyiro Jozsef; participarea la o serie de acţiuni şi manifestări cu caracter antiromânesc caracterizate prin dispreţ şi ostilitate faţă de români şi ţara noastră datorită negării apartenenţei de drept a Transilvaniei la România şi a contestării Tratatului de Pace de la Trianon, inclusiv a solicitării anulării acestuia, etc., etc., etc.

Totodată, se poate observa că  „mitul” potrivit căruia orice critică sau măsuri îndreptate împotriva minorităţii maghiare ar atrage după sine reacţii potrivnice României din partea instituţiilor europene sau SUA este total eronat şi a fost spulberat  tocmai de acestea. Acest „mit”, fabricat în laboratoarele serviciilor de spionaj ungare, la începutul anilor 90, a fost creat  cu intenţia de intoxicare şi dezinformare prin inducerea sa în mentalul autorităţilor române, al serviciilor speciale şi internelor româneşti, scopul urmărit fiind ca acestea să adopte faţă de etnicii maghiari şi secui dar şi faţă de oficialităţile ungare, atunci când se încalcă în mod flagrant legea românească, o atitudine pasivă, de expectativă. Din păcate „mitul” a prins, datorită şi cozilor de topor bine plasate la diferite nivele de decizie, mai ales după anul 2000, şi astfel se explică apariţia a numeroase precedente periculoase, nesancţionate potrivit legislaţiei româneşti în materie, în planul acţiunilor cu caracter neorevizionist maghiar, separatist-teritorial, extremiste şi şovine iniţiate fie din interior fie dinspre Ungaria. Tot aşa trebuie înţeleasă şi amploarea foarte mare şi recrudescenţa fără precedent, nemaiîntâlnită de la Ungaria horthystă, a unor asemenea acţiuni antiromâneşti.

În atare condiţii, se impune ca autorităţile statului nostru să renunţe la atitudinea de până acum – mai ales de după anul 2000 de când nici o persoană din categoria celor la care am făcut referire mai sus nu a mai fost declarată persona non grata – periculoasă şi păguboasă pentru România în raport cu politica agresivă, neorevizionistă, revanşardă şi autonomist-separatistă, practicată de Budapesta şi care nu a făcut decât să afecteze interesele naţionale fundamentale ale României. Atâta timp cât autorităţile statului român vor acţiona în virtutea dreptului european şi internaţional, asemenea Slovaciei,  nimeni nu le va acuza de antimaghiarism sau antieuropeism ci, din contră România va fi stimată şi respectată.

Colonel(r) prof. Claudiu Aiudeanu

(Visited 688 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.