Iluzia diversității/ Ce este industria „Diversității, Incluziunii și Echității”?

Iluzia diversității/ Ce este industria „Diversității, Incluziunii și Echității”?

by -
0 171

Suntem mințiți, iar asta ne costă o avere, atât din punct de vedere economic, cât și social. Pentru cea mai bună bucată de vreme în ultimii zece ani, industria care vinde aceste minciuni a avut o cifră de afaceri în jur de zece miliarde de dolari pe an, vânzându-ne un produs despre care știe că nu funcționează, dar care acum se dezvoltă exponențial. Această industrie nu produce un bun tangibil, ci produce locuri de muncă lipsite de eficiență și creează un mediu toxic și ostil care va conduce, în final, companiile în colaps – și chiar societatea. Iar cu toate astea nu ne mai săturăm de ea. E un fel anume de nebunie care e aproape imposibil de înțeles, explicat sau oprit.

Ce vinde această industrie? Training, administrare și consultanță în „Diversitate”, „Incluziune” și „Echitate” (DIE).

Aceste idei, altături de consultanța corporatistă foarte scumpă care ne învață câte ceva despre ele, sunt vândute astăzi cu o urgență de neînțeles. Acest sentiment al urgenței este o altă manipulare a industriei DIE. Din nou și din nou, auzim că munca lor este esențială, aparent pentru orice, și este esențială chiar acum, în urma unei moarți tragice, a cărei nedreptate poate fi cu greu pusă la îndoială (desi este surprinzător de neclar, având în vedere reacțiile, dacă rasa a fost în vreun fel relevantă în acest incident). Cu toate acestea, starea de spirit a epocii ne îndeamnă să ne însușim „Diversitatea”, „Incluziunea” și „Echitatea” chiar acum.

Totuși, avem dreptul să ne întreb „Esențiale pentru ce scop?” Trebuie să fie un scop pentru care aceste idei sunt esențiale. Care este acela? Dacă înțelegem corect aceste cuvinte vom vedea că răspunsul nu este ceea ce pare a fi – depășirea rasismului și a discriminării și obținerea unei societăți mai corecte, mai juste. Este o întrebare importantă, după cum vom vedea în curând, și nu este greu de răspuns la ea.

Avem, de asemenea, dreptul să ne întrebăm „Cum s-a întâmplat asta?” Și la această întrebare este ușor de răspuns, cel puțin partial. Două aspecte ale succesului acestei industrii pot fi înțelese imediat. În primul rând, sună bine și astfel mizează pe cele mai bune instincte ale noastre, ceea ce este în sine un lucru malefic făcut oamenilor. Promovarea personală și a intereselor personale prin distorsionare și manipulare emoțională este întotdeauna ceva rău, dar este ceva cu adevărat malefic să manipulezi oamenii prin intermdiul celor mai bune părți ale naturii lor: părțile datorită cărora le pasă, datorită cărora își doresc să facă binele și sunt îngroziți de posibilitatea de a fi rănit pe cineva.

În al doilea rând – iar acesta este un punct care poate fi atacat folosind pârghiile justiției -, teoria pe care DIE se fundamentează manipulează limbajul pe care îl folosim, făcându-ne să cumpărăm ceea ce ne vinde, crezând că ni se oferă altceva. Acesta este modul prin care obține cele mai multe dintre rezultatele sale, iar principiul acesta este atât de important pentru felul în care industria DIE funcționează, încât este de mirare că nu ne-am dat seama suficient de bine până acum de acestă manipulare, astfel încât să aplicăm legile protecției consumatorului împotriva ei, la fel cum am făcut acum un secol în cazul a nenumărate industrii dăunătoare și frauduloase.

Manipularea discursului

Lista termenilor pe care industria DIE i-a manipulat, atribuindu-le un sens diferit de cel pe care oamenii îl atribuie, este acum substanțială și bine-cunoscută: „rasism” înseamnă „rasism sistematic”, care nu presupune nici măcar o singură persoană rasistă sau intenție rasistă; „anti-rasismul” este un fel de angajament de cult de a practica activismul pe viață, așa cum este el definit tocmai de acești consultanți; „discursul ofensator” este discursul în dezacord cu părerile consultantului despre cum să „ajuți” oamenii pe care i-a definit ca fiind perpetuu „marginalizați” și „oprimați”, iar „privilegiul” este orice forță cvasi-spirituală care îl face pe albul vagabond, dependent de droguri, ale cărui boli mintale îl duc în pragul sinuciderii, mai bogat decât pe Oprah Winfrey, Michael Jordan și Barack Obama la un loc. Și chiar și aici, în jargonul de specialitate, există un fel de manipulare abuzivă și nemiloasă: Ce, nu te duce capul? Nici măcar nu știi definiția “rasismului”? (autor: James Lindsay)

Restul textului AICI.

Traducerea a fost realizată pentru Marginalia de Maria Chiribes, Elena Cristina Enoiu și Iulia Nedelcu

(Visited 32 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.