Constantin Daniel Rosenthal (1820-1851) şi „România rupându-şi cătuşele pe Câmpia Libertăţii”

Constantin Daniel Rosenthal (1820-1851) şi „România rupându-şi cătuşele pe Câmpia Libertăţii”

by -
1 4753

România rupându-şi cătuşele pe Câmpia Libertăţii

Constantin Daniel Rosenthal s-a născut în 1820 la Budapesta, într-o familie pe jumătate românească, pe jumătate evreiască. Ca mulţi artişti ai vremii, Rosenthal şi-a definitivat studiile artistice la Viena, la Academia de Belle Arte. În aceşti ani pe care îi petrece la Viena, intră în contact cu elita românească a vremii şi se împrieteneşte cu Ion Negulici şi C.A. Rosetti. Aceste două persoane vor juca un rol foarte important în scurta viaţă a pictorului. Ion Negulici i-a fost prieten şi coleg de breslă, iar Rosetii omul de legătură cu mişcarea revoluţionară românească. Compoziţiile având în centru revoluţia paşoptistă subliniază credinţa continuă a autorului în idealul românesc pe care şi-l asumase.

În ziua de 11 iunie 1848 Rosenthal se găsea la Bucureşti şi a fost prezent la marea adunare populară de pe Câmpia Filaretului. La data de 18 iunie 1848 artistul solicită Locoteneţei Domneşti a Ţării Româneşti cetăţenia valahă, care i se acordă pe data de 2 august 1848 prin Decretul nr. 394, publicat în „Monitorul Român” numărul 9 din 9 august 1848,considerând talentul d-lui Constantin Rozental, pictor istoric, considerând că a luat partea cea mai activă la revoluţia noastră şi dovezile ce a dat că se simte ca un adevărat Român.

De alfel, C.D. Rosenthal a fost unul dintre cei mai înfocaţi revoluţionari români, el continuându-şi activitatea chiar şi după înfrângerea revoluţiei. Acesta a fost motivul pentru care a fost arestat în 1851 şi închis. După câteva luni de închisoare, Rosenthal moare în chinuri în aprilie 1851. Există două ipoteze asupra morţii pictorului. Una dintre ele ar fi sinuciderea, datorită dorinţei de a păstra secrete informaţiile sale despre lumea revoluţionara. Cea de-a doua (menţionată de C. A. Rosetti în Jurnalul meu) aruncă un val de eroism asupra morţii artistului. Rosetti spunea că Rosenthal a murit în sala de tortură, fără însă a lăsa să-i scape numele vreunui colaborator al său.

Opera lui Rosenthal îmbină mai multe tendinţe ale vremii. Regăsim reprezentarea alegorică şi apeteotică specifică romantismului, dar şi elegaţa tuşei clasice de formaţie academistă. Lucrează în general în stil pictural, acordând o importanţă deosebită cromaticii şi detaliilor. A lucrat preonderent în ulei pe pânză, compoziţii de dimensiuni mari. Lucrările având ca temă revoluţia română de la 1848, au fost cele care l-au consacrat pe Rosenthal.

Multe dintre picturile sale înfăţişează portretele unor oameni iluştri contemporani autorului. Pentru pictura România revoluţionară, realizată la Paris în anul 1850, Rosenthal şi-a luat drept model pe Maria Rosetti (1819 – 1893), născută Grant, sora secretarului consulului englez la Bucureşti, Effingham Grant. Acest portret alegoric evocă luptele din Dealul Spirii din data de 13 septembrie 1848.

 

România Revoluţionară
(Visited 2.169 times, 1 visits today)

1 COMMENT

  1. Un articol deosebit de interesant,pe masura tuturor cerintelor,deosebit in primul rind,pentru titlul informativ.Sa auzim numai de bine!

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.