Cinzeci şi cinci din mormintele găsite sunt ale eroilor ortodocşi din Primul Război Mondial

Cu două săptămâni în urmă am relatat despre succesele parţiale legate de cercetarea originii cimitirului public vechi, descoperit recent la Jula. Atunci am afirmat că în ciuda cercetărilor specialiştilor încă nu s-a ajuns la un consens. Însă zilele trecute s-a aflat că acest cimitir este locul demn de odihnă a 110 decedaţi între anii 1914–1919, în timpul Primului Război Mondial, însă doar mormintele a 53 de răposaţi au piatră funerară. Dintre cei 110 răposaţi, 55 au fost de religie ortodoxă, dintre care 40 cu siguranţă au fost români transilvăneni în armata austro-ungară.

În cadrul unei munci de cercetare intense din zilele trecute, arhivista Darócziné Leiszt Emma de la Arhiva Judeţeană Bichiş a găsit documentele care dovedesc originea cimitirului descoperit între cartierele Máriafalva şi Szentpálfalva din Jula, acesta fiind un cimitir al eroilor înmormântaţi în absenţa rudelor.

Documentele cuprind prescrierile vicecomiteului judeţului Bichiş pentru organizaţiile militare de tineret („levente”) în a se implica în îngrijirea mormintelor eroilor din cimitirul public din Jula. În documentul din 20 martie 1929, vicecomiteul scrie primarului oraşului Jula că în cimitirul public sunt 110 de morminte ale eroilor, ale căror rude nu sunt cunoscute, mormintele sunt împrăştiate şi îngrijirea lor asumă mari probleme, astfel ar trebui aşezate într-un alt cimitir, de care să aibă grijă apoi organizaţiile militare. „Numai problema îngrijirii mormintelor eroilor din cimitirul public ar trebui rezolvată. Eroii înmormântaţi aici au fost de religie diferită, aşadar îngrijirea acestui cimitir nu poate fi realizată de biserică. Din acest motiv mă adresez domnului Primar cu rugămintea ca oraşul să se angajeze la îngrijirea celor 110 de morminte ale eroilor din cimitirul public”. Deşi documentele vicecomiteului scriu despre 110 eroi, după toate probabilităţile dintre aceştia unii nu au fost soldaţi, ci persoane care au decedat în spitalul public, însă pentru că nu aveau în apropiere rude care să-i îngroape, au fost înmormântaţi în cimitirul public.

La 23 septembrie 1930, vicecomiteul a cerut o parcelă de la oraş pentru unirea mormintelor împrăştiate, iar la 21 martie 1931, primarul a dat o hotărâre finală pentru a deschide mormintele celor 110 de răposaţi, să se scoată rămăşiţele lor şi să fie reînmormântate în noul loc stabilit.
Această exhumare explică faptul neînţeles până acum, de ce mormintele nu au fost aşezate în ordine cronologică. Alături de aceste acte, specialista Arhivei din Jula ne-a predat şi copiile listei cu cei 110 eroi exhumaţi şi reînmormântaţi în cimitirul recent descoperit, dintre care probabil doar 53 de răposaţi au primit piatră funerară, ceilalţi au avut cruci de lemn. Acest lucru se poate explica prin faptul că pietrele funerare au fost ridicate din donaţii, iar după ce nu s-au mai adunat fonduri, pentru restul mormintelor au rămas crucile din lemn care cu trecerea timpului au putrezit iar mormintele au rămas nemarcate. Dar localnicii din vecinătatea cimitirului îşi amintesc şi de unele cazuri când au fost furate din aceste pietre funerare şi au fost folosite în construirea de drumuri şi garduri. Lista reînmormântaţilor conţine numele eroilor, în unele cazuri vârsta, data înmormântării, meseria sau în care regiment a fost soldat, locul în cimitir şi religia răposatului. Conform raportului reprezentantului vicecomiteului din 15 noiembrie 1930, „în afară de aceste date nu s-au găsit altele, pentru că însemnările de război nu mai există, şi aceste date au putut fi stabilite pe baza însemnărilor paznicului de cimitir. Certificate de naştere nu pot fi obţinute.”
Toate cele 37 de nume descifrabile de pe pietrele funerare au fost găsite pe lista vicecomiteului. Şi probabil şi celelalte s-ar găsi aici, dacă ar fi descifrabile. Cei care pe morminte sunt marcaţi ca „eroi necunoscuţi”, pe listă figurează cu monogramele lor. Dintre aceste 37 de morminte şi despre care există date concrete în protocoalele răposaţilor, 20 de eroi au avut religie ortodoxă, dintre care 14 au fost români, 2 din Jula, şi câte unul din Apateu, Bătania şi Cenadul Unguresc. Căutând în protocoalele răposaţilor Bisericii Ortodoxe din Oraşul Mare Românesc din Jula, am aflat că 19 dintre aceşti decedaţi cu siguranţă au fost înmormântaţi de părinţii parohi ortodocşi Alexandru Popovici şi dr. Ştefan Muntean, cu toţii murind în spitalul public din Jula.
Dintre cei 57 de răposaţi, care nu mai au pe morminte cruci, şi din acest motiv nu se ştie exact poziţia mormintelor lor în cimitir, 35 au avut religie ortodoxă, 26 au fost români, dintre care câte unul din Apateu, Bătania, Micherechi, Tótkomlós şi Dombegyháza. (Lista acestor nume o prezentăm mai jos.) În aceste protocoale am mai aflat că eroii au fost soldaţi în regimentele de honvezi cu numerele 2, 11, 19, 20, 21, 22, 24, 31, 33, 37, 43, 85, 96, 101. Ioan I. Şerban scrie în lucrarea sa cu titlul „Românii în armata austro-ungară în anii Primului Război Mondial” că din iulie 1914 până în octombrie 1918 au fost încorporaţi în armata austro-ungară 650.000 de soldaţi, subofiţeri şi ofiţeri români transilvăneni. Militarii români din Imperiul austro-ungar au fost repartizaţi în regimente de linie şi regimente de honvezi care erau cuprinse în Corpul XII Armată din Sibiu şi Corpul XII Armată Timişoara, pe teritoriul cărora existau 7, respectiv 5 regimente, printre care au fost găsite şi regimentele mai sus amintite: regimentul 2 infanterie Arad, regimentul 21 infanterie honvezi Cluj, regimentul 22 infanterie honvezi Târgu Mureş, regimentul 24 infanterie honvezi Braşov, regimentul 33 infanterie Arad, regimentul 37 infanterie Oradea, regimentul 43 infanterie Caransebeş, regimentul de linie 85 Sighet şi regimentul 101 infanterie Bichişciaba. Din lucrarea lui Şerban reiese că în cei patru ani de luptă, din rândul românilor s-au înregistrat 82.588 de morţi şi dispăruţi, printre care s-ar putea să fie şi cei care îşi dorm somnul de veci la Jula.

Cimitirul eroilor a fost îngrijit de organizaţiile militare de tineret, însă la arhivă nu s-au mai găsit dovezi că această sarcină ar fi fost împlinită şi după 1945. Specialiştii consideră că motivul pentru care mai târziu nu s-a mai ţinut cont de acest cimitir şi a fost uitat, a fost intervenirea celui de-al Doilea Război Mondial, după care odată cu desfiinţarea organizaţiilor militare de tineret nu s-a preluat sarcina îngrijirii acestui cimitir.
Cu munca de cercetare ne oprim aici. Ne mai rămâne doar datoria de a ne aduce aminte de sacrificiile fraţilor noştri care şi-au dat viaţa pentru libertatea urmaşilor, pentru libertatea noastră… Şi ca să nu uităm niciodată această dramă teribilă a unui popor silit să jertfească vieţile fiilor săi pentru un scop străin pentru ei, cităm rândurile lui Octavian Tăslăuanu din cartea sa „Trei luni pe câmpul de război”, despre drumul românilor transilvăneni spre front: „un convoi de morţi petrecut de lacrimile şi bocetele celor rămaşi acasă (…). Nicăieri nici-o însufleţire şi nici-o bucurie (…). Ca o ceată de slugi, de robi ai datoriei, mergeam la porunca stăpânului (…). Să murim”.

Morminte cu pietre funerare
Kovács János – 09. 1918, religie necunoscută
Tirnanics Gabriva – Dobrivoi Tirnacic – 13. 10.1918, internat sârb, Krnyevo, Serbia, religie ortodoxă
Kosut Kasutca – 13. 11. 1918, religie necunoscută
Szabó András – 24. 07. 1915, religie reformată
Leza László – Ladislau Lező, 09. 1918, ostaş invalid din Regimentul 37, 32 de ani, Socodor, religie ortodoxă
Kőszegi István – 15. 12. 1914, religie romano-catolică
Dein Emanuel – Emanuil Dan, 30. 07. 1918, căprar la Regimentul 33, lucrător cu fer, 23 de ani, Şega, Arad, religie ortodoxă
Valkucki Nikolav – Nicolai Valguczki, 11. 09. 1918, prinsonier rus, 25 de ani, Grodnyiszka, Polonia, religie ortodoxă
Iszmagiln Kazilav – 28. 02. 1918, Rusia, religie ortodoxă
Ropu Toncsef – 10. 1917, religie necunoscută
Asztravin Tódor – 23. 02. 1918, Rusia, religie ortodoxă
Alda Mihály – Mihail Alda – 05. 03. 1915, econom, 32 ani, Aldeşti, religie ortodoxă
Tornyek János – 06. 01. 1918, religie necunoscută
Openyeczki Miklós – 09. 1917, religie necunoscută
Vigyikán Flóra – Floarea Vidican, 23. 11. 1917, ziuaş, 67 de ani, Mişca, judeţul Arad, religie ortodoxă
Jacuk József – 10. 1917, religie necunoscută
Marczis Filimon – Filimon Martiş, 20. 03. 1915, 32 ani, econom, ostaş, Tălaj, judeţul Arad, religie ortodoxă
Balogh István – 05. 1915, religie necunoscută
Olecska N. – 05. 1915, religie necunoscută
Borgán Konstantin – 18. 12. 1914, religie necunoscută
Beleszár Tógyer – 12. 1918, religie necunoscută
Varguczic Velko – Velco Vargucin, 08. 09. 1916, vânzător de zaharicale, 57 de ani, Bătania, religie ortodoxă
Trippa János – Ioan Tripa, 16. 10. 1916, ostaş în Regimentul 2, 39 de ani, Apateu
Kasoven Flóra – Flore Coşovean, 24. 10. 1916, ostaş prisonier, 26 de ani, Bogdan, religie ortodoxă
Marián Vazul – 1917, 26 de ani, slugă în magazin, Berechiu, judeţul Arad, religie ortodoxă
Trefin Anyikova – 04. 02. 1917, Rusia, religie ortodoxă
Vlasann Szlovic – 1917, religie necunoscută
Kerecsne Jakab – 1917, Rusia, religie rusă
Mocz Todor – Teodor Moţ, 22. 11. 1916, ziuaş, Jula, religie ortodoxă
Marku Vazul – Vasilie Marcu, 28. 09. 1916, ostaş în Regimentul 43, 48 de ani, Jula, religie ortodoxă
Boso István – 1914, religie necunoscută
Gyuris András – 1917, religie necunoscută
Szlodes Florián – 01. 1917, religie necunoscută
Flotsó György – George Flocea, 16. 11. 1914, econom, ostaş la Regimentul 22, 26 de ani, Bucovina, religie ortodoxă
Van Steva – Ştefan Vanu, 19. 03. 1916, ostaş la Regimentul 85, 37 de ani, Cenadul Unguresc, religie ortodoxă
Jákoly Antal – Antoniu Zacoi, 13. 02. 1917, econom, ostaş la Regimentul 2 de honvezi, 29 de ani, Boroşineu, religie ortodoxă
Frisár Konstantin – 1916, religie necunoscută

Mormintele ortodocşilor, care nu mai au cruci
1. Bugyán Gligor – Grigoriu Budean, 05. 11. 1914, honved, Regimentul 2, 37 de ani, Tótkomlós
2. Flaveszku Prokop – 10. 1917, 24 de ani
3. Condan János – Ioan Ciudan, 03. 12. 1914, cojocar, Lipova, 34 de ani
4. Novakovics János – Ioan Novacovici, 16. 12. 1914, ostaş, Regimentul 96, 22 de ani, Voinic
5. Bályos János – Ioan Băieş, 21. 12. 1914, ostaş, Regimentul 43, 31 de ani, Sasca Montană, judeţul Caraş-Severin
6. Polyár János – Ioan Poiar, 05, 01. 1915, ostaş, Regimentul 43, 32 de ani, Coşava, judeţul Timiş
7. Malutina Pertran – Perstrem Malutina, 16. 07. 1915, 34 de ani, ostaş, Arlowska, Rusia
8. Fedoreszku Iván – Ioan Fedorenko, 12. 12. 1915, 25 de ani, prisonier, Izmail, Basarabia
9. Toma Vazul – Vasilie Toma, 06. 02. 1916, ostaş, Regimentul 101, 43 de ani, Şepreuş, judeţul Arad
10. D. I. – Ioan Tătar, 20. 03. 1916, glotaş, Regimentul 11, 50 de ani, Giurgiova, judeţul Craş-Severin
11. Dragose Vazul – Vasilie Draguşa, 21. 05. 1916, apărător
de patrie, 39 de ani, Copăcel
12. Klinkov Toma – 24. 06. 1916, econom, infanterist, Regimentul 2, 38 de ani, Pavics
13. Pingye Péter – Petru Penghie, 24. 07. 1916, măiestru croitor, ostaş în Regimentul 2, 23 de ani, Sebiş, judeţul Arad,
14. Csok Milensni – Milutin Cioc, 19. 07. 1916, ostaş în Regimentul 43, 50 de ani, Cladova, judeţul Caraş-Severin
15. Milanovics Milan – Milan Milaşinovici, 16. 09. 1916, econom, ostaş în Regimentul 19, 36 de ani
16. Tomucza Elek – Alexă Tomuţa, 22. 10. 1916, econom, 55 de ani, Dud, judeţul Arad
17. Nikolaj György – George Niculae, 15. 10. 1916, ostaş prisonier, 26 de ani, Căldărar
18. Avrás Iosiv – Iosiv Ovuici, 21. 10. 1916, ostaş prisonier, 37 de ani, Frunces
19. Krisán György – Gheorghe Crişan, 21. 12. 1916, ostaş în Regimentul 21, 37 de ani, Bătania
20. Lung György – Gheorghe Lung, 19. 07. 1917, econom, ostaş în Regimentul 101, 25 de ani, Nădlac
21. Dum Ioan – Ioan Dinu, 31. 07. 1917, econom, prinsonier, 36 de ani, Craiova
22. Berár János – Ioan Berar, 30. 08. 1917, ziuaş, 21 de ani, Şimandu de Sus, judeţul Arad
23. Flaveszku Prokop – Procopiu Florescu, 17. 09. 1917, ostaş în Regimentul 24, 24 de ani, Oberstăneşti, Bucovina
24. Verseigán Karcsán – Crăciun Versigan, 25. 09. 1917, ziuaş, 47 de ani, Aldeşti, judeţul Vâlcea
25. Papp Tivadar – Teodor Papp, 31. 10. 1917, ostaş în Regimentul 37, 29 de ani, Micherechi
26. Ilicsik Demeter – Dimitrie Ilisie, 13. 01. 1918, ostaş în Regimentul 2, 20 de ani, Pâncota
27. Gáspár János – Ioan Gaşpar, 11. 03. 1918, econom, honved în Regimentul 31, 31 de ani, Petiş, judeţul Sibiu
38. Muresán György – George Mureşan, 22. 03. 1918, ostaş în Regimentul 21, 50 de ani, Comşeşti, judeţul Cluj
39. Klop István – Ştefan Clop, 08. 07. 1918, pedestinaş în Regimentul 101, 18 de ani, Dombegyháza
30. Beszler János – Ioan Rezler, 30. 07. 1918, honved în Regimentul 20, 46 de ani, Sărmaş, judeţul Harghita
31. Bafán Szilveszter – Silvestru Bălan, 29. 09. 1918, econom, ostaş în Regimentul 23, 45 de ani, Reşiţa, judeţul Craş Severin
32. Radavics Rucsa – Vuica Radovici, 12. 10. 1918, prisonier sârb, 27 de ani, Pareci, Serbia
33. Milanovics Dete – Svetozar Milanovici, 03. 11. 1918, prisonier sârb, 55 de ani, Lepaia, Serbia
34. Dandi Lingi – Naum Rivni, 09. 11. 1918, prisonier rus, 26 de ani, Tomszki, Rusia
35. Valtuz Vazul – Vasilie Valtus, 24. 12. 1918, ziuaş, 50 de ani, Suplacu de Tinca, judeţul Bihor