Cimitirul românesc din Cernăuţi riscă să dispară

Cimitirul românesc din Cernăuţi riscă să dispară

by -
0 101
Cimitirul românesc din Cernăuţi
Cimitirul românesc din Cernăuţi

Istoricul Nicolae Iorga spunea că o naţiune care nu-şi respectă trecutul şi obiceiurile creştine este condamnată la pieire. O frântură din istorie este şi în Cimitirul românesc din Cernăuţi. Acolo îşi au locul de veci personalităţi marcante ale neamului – scriitori, pictori, istorici, oameni politici sau membrii ai Academiei. Din nefericire, cimitirul riscă să dispară.

Este vandalizat periodic iar locurile de veci ale personalităţilor româneşti sunt pur şi simplu furate şi adăpostesc acum rămăşiţele pământeşti ale unor localnici. Comunitatea românilor din Cernăuţi se plânge că viaţa acestui adevărat muzeu sub cerul liber, depinde de implicarea autorităţilor dar şi de câteva sute de mii de euro, bani pe care nu-i pot obţine de nicăieri. Urmăriţi în exclusivitate un reportaj realizat de TVR MOLDOVA aici.

Monumente funerare stricate şi morminte descoprite pline de gunoaie. Aşa arată acum locurile de veci din Cernăuţi ale unor personalităţi româneşti intrate în istorie. Oameni care ne-au însufleţit prin truda lor – Aron Pumnul, primul profesor a lui Mihai Eminescu sau Euxodiu Hurmuzachi, istoric care a luptat pentru drepturile românilor din Imperiul Habsuburgic. La Cernăuţi se găsesc cele mai multe personalităţi marcante înhumate într-un singur cimitir – printre ele şi 12 foşti membri ai Academiei Române. Considerat un muzeu în aer liber, datorită arhitecturii criptelor, Aleea Românilor riscă acum să dispară pe veci din cauza indiferenţei.

„Aici trebuiesc milioane de euro ca să fie renovate zecile de morminte, care sunt cele mai importante pentru cultura neamului nostru român”, spune Dragoş Olaru, istoric.

O altă personalitate care a luptat pentru limba şi cultura română este Zaharia Voronca, fost membru al societăţii „Arboroasa”. Cripta  impresionantă a acesteia a fost vandalizată de mai multe ori. Iar lista personalităţilor ale căror morminte sunt distruse este lungă.

Sabina Hirianov, reporter TVR Moldova: „Unul dintre cel mai important mormânt este cel al Aglaiei, sora mai mică a poetului Mihai Eminescu. Locul de veghe al acesteia a fost considerat dispărut mai bine de un secol, până în 2017, când un istoric l-a găsit din întâmplare, iar de doi ani mormântul Aglaiei a fost dat sub protecţia unei şcoli din Cernăuţi. Însă tot de ce a fost în stare administraţia şcolii a fost să vopsească gardul din jurul mormântului pe jumătate doar şi în două culori, iar cealaltă jumătate de gard rămâne ruginită”.

Oraşul Cernăuţi este cunoscut nu doar pentru spiritul viu al românismului, dar şi ca a doua casă a lui Mihai Eminescu. Prin urmare, în cimitr se găsesc mormintele mai multor apropiaţi ai marelui poet, cum ar fi cel mai bun prieten al său, pictorul Epaminonda Bucevschi, primul său profesor şi chiar cumnatul acestuia. Toate aceste perle arhitecturale au ajuns acum în paragină. Şi aleile încărcate simbolic de amintirile şi lacrimile românilor sunt pe cale de dispariţie.

„El este într-o stare deplorabilă, foare multe morminte ale multor personalităţi marcante. Pe locurile lor se înmormântează noi oameni care mor aici la Cernăuţi”, mai spune istoritcul Dragoş Olaru.

Deocamdată, banii necesari pentru renovarea şi conservarea cimitirului român nu pot fi obţinuţi de nicăieri. Asistăm neputincioşi la ştergerea unei părţi din cultura şi istoria română din Cernăuţi, cândva unul dintre centrele de mare importanţă culturală din România Mare.

Sursa: TVR Moldova

(Visited 49 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.