Aron Cotruş – POEZII

Aron Cotruş – POEZII

by -
1 1385

Corabia Verde


Corabia se frãmântã si se rãsuceste
în lupta cu valurile ce-o izbesc tâlhãreste
si apele cresc ca din hãu nãsdrãvane,
cãpitane! cãpitane! cãpitane!1)

Invinsã pe-o clipã, sub valuri se pierde
parcã de-a pururi, corabia verde
nãprasnic muscatã de uragane,
cãpitane! cãpitane! cãpitane!

Prin potopul ce zãlud o rãstoarnã,
s’aud prin vãzduh ca o goarnã,
peste-ale mãrii nesfârsite noiane,
poruncile tale de proroc, cãpitane!

Si iatã, de odatã se’naltã semeatã…
iarãsi, Crãiasã peste timp, peste ceatã,
peste-ale apelor titanice toane,
corabia ta verde, o, cãpitane!

Zãnatec aleargã prãpãdul pe ape,
tot mai aproape si mai aproape,
dar duhul mai tare-i ca-ale mãrii prigoane,
cãpitane! cãpitane! cãpitane!

Gata cu totii sã murim în picioare,
pe marea aceasta ce crâncen ne doare,
spargem talazuri, înfrângem bulboane,
cu gândul la tine, o, cãpitane!

Lupta e cântecul si biblia noastrã,
holde vor creste de samulastrã
din cremenea oarbã, din pietroase mormane
si din sângele nostru, o, cãpitane!

Moartea însãsi de-ar sãlta pe punte,
sãrire-ar fulgeris cine s’o’nfrunte,
printre mii si mii de uragane,
cãpitane! cãpitane! cãpitane!

Bucuresti, Mai 1939
___________
1) -Corneliu Zelea Codreanu, Cãpitanul Miscãrii Legionare

Ai noştri sunt aceşti munti

Ai nostri sunt acesti munti
pietrosi, mănosi, cărunti.
Căci noi ne-am cătărat pe ei spre Cer.
Noi ne-am deschis adâncurile de aur si de fier
si-am suferit cu ei prin ploi si ger…
Noi le-am spintecat uriasele pântece,
noi le-am proslăvit frumuseti si cântece
Si le-am cunoscut sufletul si furtunile
mai bine ca oricine.
In haiducia grea ori doinind domol după ei
nimeni nu i-a cunoscut si îndrăgit ca noi.
Da, acest pământ daco-roman,
Cine ar putea mai mult ca noi sa spue
c-al lui e?

Cine l-a arat
din începuturile vremurilor neîncetat?
Cine l-a semănat?
Cine i-a fost slugă si stăpân?
Care dintre neamurile vechi si noi
au îngropat în sânul lui atâti eroi?
si cu doina de veacuri aicea plânge?
Cine l-a apărat mai dârz de-al năvălirilor puhoi
si l-a adăpat atâtea mii si mii de ani,
cu sânge si sudori
Ca noi?

TRUFASI, MISELNICI STÃPÂNI!…

trufasi, miselnici stãpâni!
o zi
va veni,
cu aripi sãlbatice de vijelii,
când crunt ni-or scãpãra cazmalele’n mâni…

atunci,
atunci…
smulsi, rupti din munci,
iesiti din minti
cu pumni fierbinti
cu-otelul nostru tot,
sdrobi-vom celor ce’n picioare ne calcã,
bot scârnav dupã bot
si falcã dupã falcã!…

CÂNTECUL LIBERTÃTII

de Aron Cotrus

Gata, ostasi de ne’nfrant
cu cei deopotriva cu noi:
Pe-ai Rusiei capcani si strigoi
sa-i stergem de pe pamant.

Gata, voinici de otel!
In stepe si’n tundre de ger
ne-asteapta multimi, care pier
ca’ntr’un amarnic macel.

Ne-asteapta popoare intregi,
ce’n tarile bastinei lor
de sdroaba si foamete mor
de groaza si faradelegi…

Ne-asteapta in zarea de foc
Carpatii, ca niste parinti
cu piepturi si cu brate fierbinti
de atat de cumplit nenoroc…

Si muti, cu cutitul la os
robi pe pamantul strabun
ne-asteapta bieti semeni, ce-si pun
increderea toata’n Cristos!…

Dar zornetul lor de catusi
suna-a furtuna’n galop,
a crancen galop prin potop
prin tara stramosilor dusi…

Din Danzig la Vladivostoc,
din Zagreb la Cluj si Shanghai,
pe-oriunde de vaere dai,
de lanturi si de cnuturi de foc…

Gazi aspri, cu ranjete reci,
duc oameni netrebnici si goi,
ce-asteapta, cu vazuri de sloi
glontul, care culca pe veci.

Iadul lui Ivan cel Cumplit
plumbi are si avea-va destui,
pentru fruntea si ceafa oricui
in tarcul cu foc ingradit…

In mers, voi voinici de ne’nfrant,
spre-al stepelor puhoi de noroi!…
Darji calca alaturi de noi
ostasi de pe’ntregul pamant!…

In mers spre Rusalii de foc
c’o turma si-un singur stapan;
spre cei ce’n picioare raman;
sa schimbe nenorocu’n noroc.

Veni-vom pe rand inapoi
cu gandul si cu fruntile sus,
nu ca atunci cand ne-am dus
cu Marile Negre din noi.

In cantece iuti haiducesti
cu pieptul si cu crestetul gol,
intra-vom ca dusi de parjol,
in Praga si’n Bucuresti…

O, Baltica! O, Pont Euxin!
Pe aripi de pajuri, curand,
vom trece sub ceruri, cantand:
cruci sa’mplantam pe Kremlin!

Lungi stele si fulgere noi,
cum altele n’au fost si nu-s,
prin gol arunca-vom de sus
in Rusia de glod de sub noi!…

Din Dunare si pana’n Urali,
vedea-vom, prin nouri zburand,
izbite de-un crancen orand
in fuga, ostiri de muscali.

Vom sparge ale iadului porti
si rosiile zavoare si usi,
si Uralii de grele catusi,
ce’n trup, Europa, tu-i porti!

Ca mane, dusi parca de vant,
vom pune-un naprasnic picior
in inima Moscovei lor,
cu-ostasi de pe’ntregul pamant!…

Si’n stramba lor lume pe dos,
vedea-vom cum lanturi se rup
scurt de pe-al Rusiei trup,
de bezna si de racile ros…

Si’n groaznicul lor povarnis,
cu cuget fatarnic ori drept,
cruci albe si-or pune pe piept
muscalii cu vazul crucis.

Ca dupa porunci de nou rost
vedea-vom cum tari se desfac
ca dupa boli fara leac,
din putreda Rusie ce-a fost.

Si ca de pe-un alt Ararat,
dupa potopul de plumbi,
zari-vom in stoluri ai Romei porumbi
peste pamantul descatusat…

Peste rosul si sterpul noroi
boit de calaii trufasi,
Isus cu albii, nevazutii lui pasi,
pasi-va noptatic alaturi de noi!…

In inimi, in ganduri si’n suflet cu El
vom arunca in vazduh
cu armele Craiului-Duh
ziduri si temniti de bezna si-otel!…

Si’n frunte cu Arhanghelul Lui,
cu bocanci ferecati ca pe pod
vom duce prin marea de glod,
pane si pace oricui…

Scurt vom opri cel pradalnic puhoi
dela un pol pan’ la celalt:
l’om arunca inapoi dintr’un salt
cu Romele albe si aspre din noi!

In mars urias, de ne’nfrant
spre-ale soarelui porti de acusi:
Ai Rusiei Urali de catusi
in praf sa-i prefacem si’n vant!…

Madrid, 1952

T  A  R  A

Din belsugul tau, doar grumba paine;
din timpul tau: ziua de maine…
Calcu-ti pamantul, cu gandul departe,
pe aripi albastre, frematand peste moarte…

Cu vrere de cremene, cu privire’ndrazneata,
invalui azi tara ce-mi creste in fata,
si’n a mersului traista ce-a visului paine,
risipindu-ma pe stancile si-ogoarele veacului,
cu darnicia far’de masura-a saracului,
spre soare-asfinte
cu frunte fierbinte,
cu tot avutu-mi pamantesc,
darnic ma saman, ma risipesc,
spre Romaniile navalnice de dincolo de maine…

(Variantã a poeziei „Mâine”)

O ARMÃ SÃ CREASCÃ

de Aron Cotrus

O armã sã creascã din pumnul oricui
pentru ceasul mare ce-o sã vie:
sã muste tãrâna, printre slugile lui
Stalin cu’ntreaga-i Rusie!…

GROZA TICÃLOSUL

Ne-aleargã nãprasnic sângele ‘n vine,
cutitul foametei ajunge-ne osul;
doar sluga lui Vâsinski spune cã-i bine,
el, Petru Groza ticãlosul.

H O R I A

de jos
te-ai ridicat drept, pietros, viforos,
pentru moti,
pentru cei sãraci si goi, pentru toti…
si-ai despicat în douã istoria,
tãran de cremene
cum n’a fost altul sã-ti semene,
Horia!…

te-ai desprins aspru din gloatã,
cu-obraji supti,
cu ochi crunti,
sã lupti
sã ‘nfrunti
din sãlbatecii-ti munti:
ostile craiului, temnitã, roatã…

vrut-ai sã spinteci pe munti, pe vãi,
largi, netede, slobode cãi
pentru-ai tãi
cei mâncati de strãini, despuiati
de biruri, de sbiri,
de rele-orânduiri…
si uitati
de regi si’mpãrati…

pân’la Bãlgrad pe roatã,
uimind cãlãi, nemesi, gloatã,
ti-a bãtut neschimbat sub tundra sãracã
aceeasi mare, ne’nfricatã inimã romano-dacã…

duhul trãeste încã treaz în munti
si va trãi dârz cât vor domni peste moti
sbiri crunti
si miselnici despoti…

urias domn
pe-al adâncurilor noastre sfâsiat somn,
pe-al rãzmeritelor rosu praznic, –
mai rosi-vei oare vreodat, nãpraznic,
acestui neam, viata si istoria, –
tu,
munte
al vrerilor noastre celor mai crunte.
Horia?!…

I O N

Groful intinde mana ciocoiului cel nou
in castele cu usi si trepte multe…
jandarmi cu pusti si vine de bou
stau la panda gandul sa-ti asculte.

Ioane,

esti unul,
poti fi milioane, –
vrerile tale ne ‘nfrante
sa nu le ‘nspaimante
nici temnita, nici tunul…

Ciocoiul si groful, din totdeauna

sunt una…

Ioane,

esti unul,
poti fi milioane,

sa nu-ti poata smulge nici tunul
ogorul de putine pogoane!…

Spre caii tai, spre voinicii tai boi
se uita, cu ura, si grofi si ciocoi…

Ioane,

tu esti uriasul

ce poti osandi la pierzare orasul
de trantori semeti si misei, –

numai sa vrei…

Ioane, ia sama bine!

tara aceasta se razima pe tine –
cu pumnii tai iuti
poti tu sa mai cruti

ciocoii bulgari, grecotei, arnauti,
ce-au venit candva, goleti, de peste Dunare
sa-ti smulga munca si supunere?!…

Esti unul,

poti fi milioane,

curajul tau sa ‘nfrunte temnita, tunul;
sa creasca voiniceste, sa creasca, –

vrerea ta romaneasca, –

Ioane!

PÃTRU  OPINCÃ

Io,

Pãtru Opincã,
plugar fara plug,
ciurdar fara-o vita,
imi duc viata nacajita,
fara strambatati si viclesug
si brusul de muceda pita
mi-l platesc cu sange din belsug…

o vorba a mea-i ca o mie…
am slujit cu cinste si-omenie
satului
si imparatului…

de sarac ce-s toti cainii mã latrã
si seara cand pe uliti trec domol,
nu ma asteapta la nici un podmol
fete mari cu tate ca de piatra…
sapa mea musca, rupe adanc
dar nu-mi aduce nici doara cat manc…

la secere

nime nu se ia cu mine la’ntrecere…
Coasa ca a mea in tara toata nu e…
sprintena trece prin ierburi ca de cue…

Io,

Patru Opincã,
ce’ntre-atatea mosii n’am doar o sirinca
infrunt strambele legi si napasta
si’n rasmerita ce’n mine creste
sudui vartos, mocaneste
si scuip pe toata randuiala asta…

CÃTRE  PLUGARI

Ce-ar face marsavii ciocoi
de n’ati fi voi,
voi, boi greoi
in juguri noi,
la pluguri noi?!…

Ce-ar zice putrezii ciocoi
dacã-ati ara doar pentru voi,
dacã-ati sapa doar pentru voi,
de n’ati mai indura nevoi
prin vant, prin arsita, prin ploi
pe langa vaci, pe langa boi,

in juguri noi,
la pluguri noi,

pentru prasile de ciocoi
cu sufletele de noroi,
cu carnurile de puroi,
cu gand si fapte de gunoi?!…

Ce-ar zice scarnavii ciocoi
daca ‘ntr’o buna ziua, voi,
i-ati pune ‘n jug, in loc de boi,
si i-ati purta, flamanzi si goi,
prin vant, prin arsita, prin ploi,
cum v’au purtat si ei pe voi?!…

in pacea aspra, in razboi,
a tarii talpa sunteti voi,
a tarii straje sunteti voi
tarani pietrosi, tarani greoi…

sus! -zorii vremurilor noi
vor izgoni de printre voi,

cu sape noi,
cu coase noi,

ca pe o haita de strigoi
pe cei de pe-urma grofi si ciocoi!…

(Visited 768 times, 1 visits today)

1 COMMENT

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.