Mănăstirea Putna trimisă în judecată de Direcţia de Finanţe Publice Suceava pentru a i se lua pământul vetrei mănăstirești. Părintele stareț Melchisedec Velnic ne îndeamnă la rugăciune
Redau mai jos comunicatul Mănăstirii Putna:
Mănăstirea Putna şi pământul de sub mormântul Sfântului Ştefan cel Mare
O judecată neterminată
Dacă la sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena de anul acesta, 21 mai 2012, aminteam românilor cum Mănăstirea Putna este nevoită să se judece încă cu statul român pentru cele 14 hectare de teren ce formează vatra mănăstirii – cuprinzând biserica, mormintele, muzeul, gospodăria, arhondaricele şi dependinţele anexe –, iată că acum apar primele rezultate îngrijorătoare ale acestei judecăţi. Precum se ştie, Mănăstirea Putna şi-a câştigat proprietatea terenului dăruit de Sf. Ştefan cel Mare prin decizia irevocabilă a Tribunalului Suceava din 1 iulie 2011, intabulându-se în cartea funciară la 20 iulie 2011 şi radiindu-se astfel statul român intabulat abuziv în urma decretului 273/1949.
Deşi nu s-a prezentat la nici un termen, Direcţia de Finanţe Publice Suceava a introdus o contestaţie în anulare împotriva hotărârii Putnei abia la cinci luni de la pronunţarea ei, mai exact la 7 decembrie 2011. Aceasta în condiţiile în care Codul de Procedură Civilă stabileşte că o contestaţie trebuie depusă în termen de 15 zile de la luarea la cunoştinţă a hotărârii, sau cel târziu un an de la data rămânerii ei irevocabile. De altfel, oricine este citat într-un proces trebuie să-şi arate interesul în primul rând prin prezentarea în faţa instanţei de judecată şi susţinerea propriilor argumente la timpul şi locul potrivit. Este just să uzezi de căile extraordinare de atac (contestaţie în anulare sau revizuire) abia după ce ai depus tot interesul şi efortul, în mod sincer şi onest, în cadrul judecăţii propriu-zise (fond, apel sau recurs). Există o rânduială firească a lucrurilor în justiţie, precum există o rânduială firească a mersului la biserică, a organizării muncii şi a oricărei activităţi umane în general. Nu poţi face lucrurile mari înainte de a le fi făcut pe cele mici. Nu poţi veni la tribunal fără să ai hârtiile pregătite, tot aşa cum nu poţi veni să te împărtăşeşti la biserică fără să fii pregătit sufleteşte prin post şi spovedanie. Nu poţi cere să te împărtăşeşti după ce s-a terminat Sfânta Liturghie, fiindcă nu te-ai încadrat în timpul liturgic. Tot astfel, chiar dacă sistemul de justiţie lasă anumite portiţe, nu este firesc să ceri redeschiderea judecăţii după ce nu te-ai prezentat la nici un termen la care ai fost citat. Aceste portiţe sunt lăsate ca derogări excepţionale pentru oamenii de bună credinţă, nu pentru cei care la folosesc cu viclenie şi contrar spiritului legii.
Cu toate acestea, completul de judecată al Tribunalului Suceava a considerat că cererea Direcţiei de Finanţe Suceava a fost introdusă în termen legal, respingând astfel excepţia tardivităţii – adică a acţiunii care depăşeşte termenul stabilit – invocată de Mănăstirea Putna. În 18 octombrie 2012, instanţa a respins şi celelalte excepţii invocate de noi – lipsa calităţii procesuale active şi a calităţii de reprezentant – vizând procurile defectuoase şi neconforme procedural prin care Ministerul de Finanţe a împuternicit Direcţia de Finanţe Suceava, respectiv consilierul ei juridic, să îl reprezinte în justiţie. Instanţa a hotărât în final ca judecata să fie continuată în ziua de 8 noiembrie 2012, ora 9.00, din păcate chiar de praznicul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Atunci se va trece la discutarea pe fond a argumentelor prezentate de Direcţia de Finanţe în contestaţia sa, chiar şi a celor absurde – precum acela că Mănăstirea Putna „nu are calitatea de cult religios recunoscut în România”, sau că cele 14 hectare de teren ale Putnei „aparţin domeniului public al statului”. Acest ultim argument repetat cu insistenţă se bazează exclusiv pe o tentativă anterioară de înţelegere amiabilă între Mănăstirea Putna şi statul român, prin care acesta din urmă ar fi trecut de facto terenul Mănăstirii Putna în domeniul său public, urmând ca de acolo să-l transmită Putnei în folosinţă gratuită şi apoi în proprietate, prin hotărâre de guvern. Însă această convenţie-artificiu propusă de statul român a fost încălcată tot de el, statul mulţumindu-se doar să treacă vatra Putnei în domeniul său public, fără s-o mai transmită apoi în proprietate definitivă. În aceste condiţii ne-a devenit clar că singura posibilitate de a face dreptate este de a obţine terenul mănăstirii prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, nesupusă capriciilor regimurilor politice.
La începutul acestui an ne întrebam dacă reprezentanţii Direcţiei de Finanţe Suceava – directorul executiv (Petrică Ropotă), şeful serviciului juridic (Elena Dan) şi consilierul juridic (Cătălin Dascaliuc) – acţionează din neştiinţă sau cu rea-credinţă. Ne întrebam dacă înţeleg pentru ce luptă, şi dacă s-au gândit la dreptatea unei acţiuni care urmăreşte să ia terenul pe care stă mormântul lui Ştefan cel Mare din proprietatea ctitoriei acestuia – Mănăstirea Putna. Sau poate că urmăresc să repună pe picioare un decret-lege abuziv al regimului comunist, Decretul 273/1949, prin care multe biserici şi mănăstiri din Bucovina s-au văzut deposedate de pământul de sub ele, la nivelul cărţilor funciare. În acest scop, folosindu-se cu rea-credinţă de toate portiţele pe care sistemul legislativ le-a creat pentru oameni oneşti, din decembrie 2011 şi până în prezent, reprezentanţii Direcţiei de Finanţe Suceava au înaintat acţiune după acţiune împotriva hotărârii Putnei, folosindu-se de toate căile extraordinare de atac aflate la îndemână: contestaţie în anulare, revizuire (cu termen în 10 decembrie 2012), suspendare provizorie a executării şi chiar strămutare, cerând Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie trimiterea cauzei la o altă instanţă şi repornirea de la zero a judecăţii.
În aceste condiţii, ce valoare mai au declaraţiile de pace făcute de juriştii Direcţiei de Finanţe Suceava? Şi oare cum poate fi pace când de praznicul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, pe 8 noiembrie, ora 9.00, chiar în timpul Sfintei Liturghii, Mănăstirea Putna este nevoită să se prezinte la Tribunalul Suceava şi să răspundă din nou la o întrebare absurdă: „Al cui este pământul de sub mormântul Sf. Ştefan cel Mare?” Oare se teme cineva dintre români să răspundă drept? Sau există poate reprezentanţi ai statului român care sunt deranjaţi că Mănăstirea Putna şi-a recâştigat un drept istoric, aşa cum şi-au câştigat şi alte biserici şi confesiuni din România pământul care le-a aparţinut? Această teamă sau nelinişte sufletească în faţa unui act de dreptate arată că omul respectiv nu are o conştiinţă curată înaintea oamenilor şi înaintea lui Dumnezeu. Dacă aşa vor sta lucrurile, atunci poate ar trebui să le cerem reprezentaţilor Direcţiei de Finanţe Suceava să-şi cureţe conştiinţa cu care acţionează ca mandatari ai statului român – adică ai noştri ai tuturor – şi fie să înceteze această campanie nedreaptă, fie să lase locul unor oameni mai demni decât ei!
Indiferent ce se va întâmpla în sala de judecată a Tribunalului Suceava pe 8 noiembrie, le cerem tuturor românilor cu frică de Dumnezeu să fie alături de noi, cu sufletul şi cu gândul, în rugăciune către Născătoarea de Dumnezeu, către Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil şi către Sfântul Ştefan cel Mare, cel a cărui ctitorie este ameninţată de o judecată nedreaptă şi absurdă. Pentru rugăciunile lor şi ale tuturor sfinţilor români care au trăit pe pământul nostru, dă-le, Doamne Iisuse Hristoase, acestor oameni un dram de înţelepciune şi dragoste de adevăr! Amin!
Stareţul Mănăstirii Putna,
Arhimandrit Melchisedec Velnic cu obştea5 noiembrie 2012,
La pomenirea sfinţilor mucenici Galaction şi Epistimi
Mănăstirea Putna contestă avizul de mediu pentru
SC Prospecțiuni SA București și folosirea a 15.000 de explozii
cu dinamită pentru descoperirea gazelor de șist
Contestaţie aviz de mediu
Către:
Prefectura Judeţului Suceava, Prefect FLORIN SINESCU
Ministerul Mediului – Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Ministru-delegat LUCIA ANA VARGA
Secretariatul de Stat pentru Culte, Secr. de stat VICTOR OPASCHI
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului – Bucureşti, Preş. secr. de stat MIHAIL FÂCĂ
Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Suceava, Comisar-şef ing. ADRIANA IORDACHE
Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, Dir. ing. VASILE OŞEAN
Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, Director ing. CORNELIU VORNICU
Prin decizia 42/11.06.2013, Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava a emis avizul favorabil de mediu pentru S.C. Prospecţiuni S.A. Bucureşti, considerând că: „proiectul propus a fi în vecinătatea localităţilor Brodina, Vicovu de Sus, Suceviţa, Ciumîma, jud. Suceava în situl NATURA 2000 ROSCI 0328 Obcinile Bucovinei nu se supune evaluării impactului asupra mediului şi nu se supune evaluării adecvate”.
Proiectul de prospecţiuni pentru descoperirea rezervelor de gaze naturale şi gaze de şist presupune, printre altele, executarea de foraje şi folosirea masivă a dinamitei pe raza Mănăstirii şi a comunei Putna, în perioada 1.06-30.12.2013.
Mănăstirea Putna, ca unitate de cult–monument istoric şi proprietar de teren şi clădiri pe raza comunei Putna, aflată chiar în mijlocul perimetrului de proiect aprobat, având calitatea de persoană interesată şi vătămată în drepturi, CONTESTĂ avizul favorabil emis de Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava pentru proiectul S.C. Prospecţiuni S.A. Bucureşti, deoarece este dat cu încălcarea dispoziţiilor legale (Legea Apelor 107/1996 şi regimul general de protecţie a apelor, HG 445/2009 privind proiectele cu impact asupra mediului, L 422/2001 privind monumentele istorice), şi pune în pericol grav izvoarele de apă ale Mănăstirii Putna şi comunei Putna, precum şi integritatea monumentului istoric Mănăstirea Putna.
Avem dovezi certe că S.C. Prospecţiuni SA, în documentaţia sa pentru obţinerea avizului de mediu, a ascuns informaţii esenţiale care dacă ar fi fost cunoscute sau ar fi fost evaluate responsabil de Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, ar fi dus la refuzul eliberării avizului de mediu, astfel:
1. S.C. Prospecţiuni S.A. foloseşte substanţe explozive periculoase
• În perimetrul de cca. 304 km2 al proiectului, din discuţiile dintre reprezentanţii Mănăstirii Putna şi cei ai S.C. Prospecţiuni, asistate de martori, a reieşit că S.C. Prospecţiuni va amplasa linii seismice din 400 în 400 metri, săpând gropi pe fiecare linie la câte 50 metri, la 5-10 metri adâncime, deci în total cca. 15.000 gropi;
• În majoritatea acestor gropi, din documentele S.C. Prospecţiuni a rezultat că va fi detonată câte o cantitate de explozibil: câte 0,5 kg dinamită sau între 1-2,5 kg explozibil tip rioseis sau riodet, în total cca. 7.500 kg dinamită, sau între 15.000-37.500 kg explozibil rioseis-riodet;
• Şocurile seismice ale acestor explozii la 5-10 metri adâncime sunt înregistrate pe raza a sute de metri, dar unda de şoc se propagă până la distanţa de 10 km, cu efecte necontrolate asupra izvoarelor de apă, pânzei freatice, bazinelor de sulf din subsol sau structurilor de rezistenţă ale clădirilor;
2. HG 445/2009, Anexa 2, indică evaluarea de mediu asupra proiectelor ce folosesc substanţe explozive
• Anexa 2, care conţine „Lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului”, vorbeşte la pct. 11, lit. h) de „Instalaţii pentru recuperarea sau distrugerea substanţelor explozive”, iar la pct. 13, lit. a) de „Orice modificări sau extinderi… ale proiectelor prevăzute în anexa nr. 1 sau în prezenta anexă, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului”;
• detonarea dinamitei sau a explozibilului rioseis-riodet înseamnă fără nici un dubiu distrugerea unei substanţe explozive, iar pentru faptul că este vorba de 15.000 de detonări, la 5-10 metri adâncime, a între 7.500–37.500 kg explozibil, din aceasta reiese clar impactul grav asupra mediului şi obligativitatea evaluării de mediu;
3. Ascunderea de informaţii esenţiale de către S.C. Prospecţiuni şi/sau neglijenţa administrativă culpabilă a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava
• HG 445/2009, Art. 13 (1): „Informaţiile pe care titularul de proiect are obligaţia să le furnizeze potrivit prevederilor art. 11 alin. (1) trebuie să includă cel puţin următoarele aspecte: c) datele necesare pentru identificarea şi evaluarea principalelor efecte pe care proiectul le poate avea asupra mediului”;
• Declaraţie falsă sau incompletă a S.C. Prospecţiuni, pct 1. lit. e) din cadrul Avizului de Mediu: „emisiile poluante, inclusiv zgomotul şi alte surse de disconfort: în perioada lucrărilor de construire, zgomotul va fi generat de utilajele şi mijloacele de transport, nefiind afectate zonele locuite”;
– nu se spune nimic despre şocurile seismice din subsol;
• Afirmaţie iresponsabilă sau nedocumentată a APM Suceava, pct II. lit. c) din cadrul Avizului de Mediu: „II. c). Proiectul nu provoacă o deteriorare semnificativă şi nici o pierdere a habitatelor naturale din zona în care se va implementa”;
– 15.000 explozii presupun o deteriorare semnificativă a straturilor solului, a pânzei freatice, şi deci a bazei de susţinere a întregului ecosistem;
• Declaraţie falsă a S.C. Prospecţiuni, pct 1. lit. f) din cadrul Avizului de Mediu: „riscul de accident: pe perioada execuţiei şi funcţionării obiectivului este redus, nu se utilizează substanţe periculoase…”;
– este imposibil să nu considerăm 7.500–37.500 kg explozibil substanţe periculoase;
• Declaraţie ambiguă a S.C. Prospecţiuni, pct 2. lit. h) din cadrul Avizului de Mediu: „2. Localizarea proiectului. h) peisajele cu semnificaţie istorică, culturală şi arheologică – nu este cazul”;
– chiar dacă detonările se fac în extravilanul localităţii Putna, şocurile seismice se propagă la kilometri distanţă, cu potenţial distructiv pentru monumentele istorice ale comunei: complexul monahal Măn. Putna, Biserica de lemn „Dragoş-Vodă”, Chilia Sf. Daniil Sihastrul etc.
• Declaraţie falsă a S.C. Prospecţiuni, pct 3. lit. a) din cadrul Avizului de Mediu: „Extinderea impactului, aria geografică şi numărul de persoane afectate – lucrările ce urmează a fi executate nu vor avea un impact negativ asupra factorilor de mediu şi nu vor crea un disconfort pentru populaţie pe perioada execuţiei lucrărilor”;
– exploziile afectează direct pânza freatică şi straturile solului, iar la distanţă, unda de şoc de până la 10 km presupune că aria afectată nu este de 304 km2, ci de aproape 1.406 km2 (1/6 din teritoriul judeţului Suceava);
• În ansamblu, S.C. Prospecţiuni a vorbit doar de pagubele de la suprafaţă, fără să evalueze în nici un fel efectele seismice asupra pânzei freatice şi straturilor solului.
4. Imposibilitatea ştiinţifică a controlării efectelor exploziilor asupra apei freatice, straturilor solului şi rezistenţei clădirilor
• La întâlnirea avută cu vieţuitorii Mănăstirii Putna (licenţiaţi în Geografie, Geologie, Silvicultură, Fizică, Matematică, Drept), miercuri, 19 iunie 2013, la Putna, reprezentanţii S.C. Prospecţiuni au recunoscut că, deşi sunt cel mai avansat organism din România d.p.d.v. al cunoştinţelor seismice (dotaţi cu PPV Metre, Vibratoare mecanice, staţii seismice etc.), nimeni nu poate să măsoare cu exactitate efectele exploziilor asupra izvoarelor din sol, straturilor solului şi rezistenţei clădirilor;
• S-a admis că nu există nici o lege sau un act normativ clar pentru prospecţiunile seismice în România, studii ştiinţifice aplicate sau institute cu o competenţă pluridisciplinară în domeniile geologie, geodezie, hidrologie şi fizică, pe care le-ar presupune activitatea de detonări seismice în sol, întreaga activitate făcându-se prin experimente relative la faţa locului;
• Reprezentanţii S.C. Prospecţiuni au mai recunoscut, de comun acord cu toţi părinţii prezenţi ai Mănăstirii Putna, că nimeni, cu tehnologia actuală disponibilă, nu poate să cunoască precis localizarea deosebit de complexă a apelor şi izvoarelor subterane, confluenţa lor, mişcările lor, interacţiunea lor cu alte substanţe sau gaze din sol;
• De asemenea, reprezentanţii S.C. Prospecţiuni au admis că oricât de avansată ar fi radiografierea solului prin unde seismice, nu vor putea distinge decât straturi mari de rocă, şi nicidecum fisuri, crăpături, pungi de gaze sau alte elemente de detaliu, şi, în consecinţă, nici nu pot cunoaşte efectul detonării dinamitei în preajma acestora;
• Singurele garanţii oferite de reprezentanţii S.C. Prospecţiuni S.A. au fost compensaţiile băneşti ulterioare producerii daunelor de mediu, invocarea anilor de experienţă în domeniu şi a lipsei plângerilor individuale – afirmaţie neverificabilă, cu atât mai mult cu cât tendinţa generală a unor astfel de firme este de a nega legătura de cauzalitate între exploziile din sol şi infestarea izvoarelor sau slăbirea rezistenţei clădirilor;
• La finalul discuţiei, reprezentanţii S.C. Prospecţiuni au recunoscut că sunt depăşiţi ştiinţific de efectele tehnologiei lor asupra mediului, de complexitatea deosebită a reţelei hidrografice subterane, a componentelor lichide sau gazoase din sol, precum şi de imperceptibilitatea şocurilor acumulate în structurile de rezistenţă ale clădirilor.
5. A.P.M. Suceava, avea, potrivit HG 445/2009, obligaţia să consulte comunitatea locală înainte de emiterea avizului, inclusiv pentru proiecte prevăzute în Anexa 2, cu atât mai mult cu cât presupun un impact major asupra solului, apelor şi, indirect, clădirilor
• Art. 14(3): „Raportul privind impactul asupra mediului este supus comentariilor publicului interesat, ale cărui propuneri/ recomandări sunt luate în considerare în etapa de analiză a calităţii acestuia”.
• Art. 15(2): „Autorităţile publice pentru protecţia mediului aduc la cunoştinţa publicului, din timp şi cel mai târziu imediat ce informaţia poate fi furnizată în mod rezonabil, prin anunţ public sau prin afişare pe pagina de internet, următoarele aspecte:
– a) orice solicitare de acord de mediu;
– f) locul, orarul şi mijloacele prin care informaţiile relevante sunt puse la dispoziţia publicului;
– g) modalităţile de participare a publicului, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (1) şi (2)”
• Art. 18: „Rezultatele consultărilor şi informaţiile obţinute potrivit prevederilor art. 7 şi art. 11-17 se iau în considerare în emiterea acordului de mediu şi a aprobării de dezvoltare, respectiv în respingerea solicitării acordului de mediu şi a aprobării de dezvoltare pentru proiectele publice sau private care fac obiectul prezentei hotărâri”
• reprezentanţii S.C. Prospecţiuni au recunoscut că sunt depăşiţi ştiinţific de efectele tehnologiei lor asupra mediului, de complexitatea deosebită a reţelei hidrografice subterane, a componentelor lichide sau gazoase din sol, precum şi de imperceptibilitatea şocurilor acumulate în structurile de rezistenţă ale clădirilor.
Pentru toate motivele de mai sus, Mănăstirea Putna a interzis, prin refuzul scris nr. 145/17.06.2013, accesul şi orice lucrări ale S.C. Prospecţiuni pe terenul proprietate a Mănăstirii Putna, precum şi în limita legală a 200 metri de la perimetrul exterior al monumentului istoric. Acestea însă nu sunt deloc suficiente atâta timp cât detonările seismice se fac pe alte terenuri din raza comunei Putna, unde se găsesc izvoarele de apă ale întregii comune, iar şocurile seismice pot afecta rezistenţa clădirilor monumente istorice de la distanţă de câţiva kilometri.
De altfel, aducem în atenţie că nu numai exploatarea resurselor naturale, ci şi „protejarea monumentelor istorice este parte componentă a strategiilor de dezvoltare durabilă economico-socială, turistică, urbanistică şi de amenajare a teritoriului, la nivel naţional şi local” (art. 10 alin. 2 din Legea 422/2001 privind monumentele istorice).
Având în vedere că:
• prin ascunderea unor informaţii esenţiale privind impactul proiectului S.C. Prospecţiuni asupra solului, subsolului, apelor şi clădirilor, aţi fost induşi în eroare şi aţi emis un aviz favorabil de mediu pentru acest proiect;
• menţinerea cu bună ştiinţă a acestui aviz v-ar atrage culpa administrativă şi v-ar face responsabili de producerea a aproape 15.000 cutremure de mică intensitate în Bucovina într-un singur an, cu efecte necontrolate, în preajma atâtor monumente istorice, a apelor şi a resurselor naturale ale multor localităţi (Putna, Vicovu de Sus, Vicovu de Jos, Suceviţa, Brodina etc.);
• sunteţi obligaţi să vă revizuiţi decizia în cazul apariţiei unor informaţii noi, substanţiale, de natură să schimbe cu totul impactul proiectului, aşa cum se menţionează în însuşi avizul de mediu: „Dispoziţii finale: Prezenta decizie se poate revizui, în cazul în care se constată apariţia unor elemente noi, necunoscute la data emiterii”,
noi, Mănăstirea Putna, în calitate de unitate de cult – monument istoric, proprietar de teren pe raza comunei Putna, parte vătămată atât direct cât şi indirect prin proiectul S.C. Prospecţiuni, precum şi în numele tuturor locuitorilor afectaţi ai comunei Putna şi ai localităţilor din întregul perimetru al proiectului, cerem în mod ferm retragerea autorizaţiei de mediu nr. 42/11.06.2013 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, şi, în consecinţă, oprirea definitivă a proiectului „LUCRĂRI DE PROSPECŢIUNE SEISMICĂ TRIDIMENSIONALĂ ÎN ZONA BRODINA” al S.C. Prospecţiuni S.A. Bucureşti.
Cu stimă,
Arhimandrit Melchisedec Velnic,
Stareţul Mănăstirii Putna
Monah Iustin Taban,
Consilierul juridic al Mănăstirii Putna
Citiți și:
Avizul Agenției pentru protecția Mediului Suceava nr. 11114/16.10.2012
Adresa SC Prospecțiuni SA către Mănăstirea Putna nr. 118/24.10.2012
Adresa SC Prospecțiuni SA către Direcția Silvică Suceava nr. 285/21.05.2013
Adresa SC Prospecțiuni SA către Mănăstirea Putna nr. 266/04/06/2013
Adresa Mănăstirii Putna către SC Prospecțiuni SA nr. 135/11.06.2013
Avizul Agenției pentru protecția Mediului Suceava nr. 42/11.06.2013
Adresa Mănăstirii Putna către SC Prospecțiuni SA nr. 145/17.06.2013
CRED CA MARELE VOIEVOD STEFAN CEL MARE SE RASCOLESTE ACUM IN MORMANT!!!!!!!!!!! ,,CUIVA,,AR TREBUI SA-I FIE RUSINE!!
Dumnezeu sa le dea pamant celor de la Dir. de Finante publice Suceava doar de cat au nevoie pt. ei.