Câteva cuvinte despre hibridizarea culturală
Aproape douã decenii de la cãderea comunismului, în România a fost o ruşine şi un risc major sã vorbeşti în numele spiritului naţional, fiind repede etichetat şi marginalizat ca „naţional-comunist”, „neolegionar”, „naţionalist”, „antisemit”, „anacronic”, „antieuropean” etc., termenul de comparaţie cãruia erai supus focalizându-se cãtre Corneliu Vadim Tudor, cu violenţa lui de limbaj din paginile revistei România Mare. Fireşte, şi ideea refacerii României Mari, prin reunificarea Basarabiei cu ţara-mamã a fost compromisã, tocmai fiindcã venea dinspre acelaşi termen de comparaţie. Cu lipsa lui de diplomaţie, în spatele cãreia se ascundea impostura demagogiei, Corneliu Vadim Tudor a adus mult rãu reînvierii conştiinţei naţionale, fapt la umbra cãruia au jubilat prãdãtorii naţionali şi internaţionali, îmbolnãvind instituţiile statului şi ducând la o harababurã juridicã fãrã precedent, toate finalizându-se cu prãbuşirea economicã şi moralã a ţãrii, cu dislocãri masive de populaţie pe care le-ar putea invidia pânã şi bolşevicii în tentativa lor de a nimici etnicitatea basarabenilor şi bucovinenilor din teritoriile stãpânite prin Pactul Molotov-Ribbentrop.
Profetismul lui Mircea Eliade din 1953 („Destinul culturii româneşti”), concretizat, din nefericire, aproape integral în Basarabia şi în teritoriile româneşti din Ucraina, iar în Ţarã doar la nivelul hibridãrii culturale, rãmâne valabil şi pentru anii de „libertate” post-totalitarã. Nu voi înceta sã apelez la acest text eliadesc: „Adevãrata primejdie începe, însã, pentru întreg neamul românesc, abia dupã ocuparea teritoriului de cãtre Soviete. Pentru întâia oarã în istoria sa, neamul românesc are de a face cu un adversar nu numai excepţional de puternic, dar şi hotãrât sã întrebuinţeze orice mijloc pentru a ne desfiinţa spiritualiceşte şi culturaliceşte, ca sã ne poatã, în cele din urmã, asimila. Primejdia este mortalã, cãci metodele moderne îngãduie dezrãdãcinãrile şi deplasãrile de populaţii pe o scarã pe care omenirea n-a mai cunoscut-o de la asirieni. Chiar fãrã masivele deplasãri de populaţii, existã primejdia unei sterilizãri spirituale prin distrugerea sistematicã a elitelor şi ruperea legãturilor organice cu tradiţiile culturale autentic naţionale. Neamul românesc, ca şi atâtea alte neamuri subjugate de Soviete, riscã sã devinã, culturaliceşte, un popor de hibrizi”.
Acestor hibrizi Cinghiz Aitmatov le va spune mancurţi, valorificând o legendã a stepei în celebrul sãu roman „O zi mai lungã decât veacul”. Basarabenii s-au trezit la renaştere naţionalã atunci când au devenit conştienţi de mancurtizare. Din nenorocire, aceastã mancurtizare a fãcut ravagii şi în Ţarã, fãrã ca intelighenţia româneascã s-o conştientizeze.
De aceea, în mod paradoxal, intelectualii de avangardã din Basarabia au fost, dupã 1985 şi pânã azi, cu mult mai aproape de spiritul naţional decât „disidenţii autocronici” (Paul Goma) de pe malurile Dâmboviţei, care s-au imaginat doar „europeni”, nu şi români, lãsând ţara de izbelişte rechinilor economici şi spirituali transnaţionali, îndoctrinaţi, acum, cu noua ideologie a „corectitudinii politice” (consideratã de William S. Lind drept „cea mai mare pacoste a secolului”), urmaşa marxismului cultural al lui Georg Lukács şi dezvoltatã, pe linie filosoficã neotroţkistã, de Şcoala de la Frankfurt (Theodor Adorno, Erich Fromm, Herbert Marcuse) şi de Noua Stângã Americanã. Aceastã capcanã ideologicã, finanţatã cu bani grei, din speculaţii de bursã, şi de cãtre miliardarul George Soros, a determinat adâncirea în hibridare culturalã, cu dispreţul suveran faţã de românism. Academia Românã însãşi a pãrut impresionatã de acest curent din care se va smulge încet-încet prin iniţiativele culturale ale unor personalitãţi ca Alexandru Surdu, Eugen Simion sau Nicolae Breban.
autor: Theodor Codreanu, „Poezie şi rezistenţă în Basarabia (I)”, în Revista Tribuna, anul XII, 16-30 noiembrie 2013.
Foarte multi moldoveni ,rusi si ucrainieni ajung in UE cu pass romanesc,iar acolo odata ajunsi vorbesc urat despre romani.
Foarte multi daca nu chiar toti,isi dau copiii la catoloci,isi invata copiii sa nu mai vorbeasca romaneste.
In occident exista comunitati de „romani” care nu au NIMIC de-aface cu interesele bunastarii ale romanilor
Aici ma refer la ocuparea locurilor de munca ,la repectarea identitatii de catre straini,combaterea rasismului s.a.m.d.
Din contra vor sa afle problemele acelor romani,ca apoi sa-i TOARNE PE FATA,spunand ca ei (moldovenii) se integreaza mai bine decat romanii.
Romanii cand intra in UE au cel putin o diploma doua,in schimb moldovenii nici macar nu se exprima bine pe limba lor ruseasca sau moldoveneasca (asa cum spun ei).
Chiar ei,moldovenii fac o propaganda ANTIROMANEASCA in UE.
Din cauza lor romanii sunt dusmaniti PESTE TOT.
Sefii de agentii de munca nici nu vor sa auda de romani.
Familiile care au nevoie sa ingrijeasca pe batrani,vor moldovence,rusoaice,ucrainience,iar romancele ajung in occident cu diplome recunoscute in UE si totusi sunt vazute ffff rau.
Camionagii moldoveni le-au luat locul celor autohtoni,facand ca lumea sa iasa in strada.
Peste putin timp,moldovenii vor avea trecere LIBERA in UE,,fara sa mai aibe nevoie de smecherii ,cu pass si cetatenie ROMANA.
Romanii in UE NU SUNT SUSTINUTI DE NICAIERI,in schimb moldovenii se bucura de sprijin din partea primariilor ,obtinand in felul asta si case de la stat,locuri de munca si ajutoare la lumina gaz.
Preotii”romani”care slujesc in UE,N-AU NICI-O LEGATURA cu ORTODOXIA,sau cu soarta romanilor,avand un deosebit interes pt bunastarea moldovenilor ,la locul de munca,pt integrarea copiilor lor in societatea si cultura UE etc.
Adevaratii romani,nu-si invata copiii sa linga in fund pe straini,in speranta de a obtine cetatenia tarii respective,nu-si lasa copiii sa intoneze imnul tarii in care traiesc,nu-si imbraca copiii in culorile steagului respectiv….si mai ales nu impune copiilor lor sa nu mai vorbeasca ROMANESTE.
Ar mai fi fffff multe de spus,se stie fffff bine,dar pana si la capitoòul asta romanii sunt ca pedepsiti sa taca,iar altii sa faca .
Dragi frați ortodocși,
cum bine știți, situația actelor biometrice pare în acest moment fără ieșire. Din 2014, cărțile de identitate românești vor conține cip, adică un microprocesor care va stoca și transmite anumite date.
Soluția pe care o propun eu este aceea de a solicita o a doua cetățenie, unei țări mai conservatoare. Cea mai conservatoare dintre țările ortodoxe este Georgia, care a solicitat public Uniunii Europene să nu mai caute să-i impună corupția morală. Am făcut o cerere tip, cu mai multe semnături, care poate fi depusă la Ambasada Georgiei. O puteți descărca de aici: http://yanush.wordpress.com/cerere-de-acordare-a-cetateniei-georgiene
Datele de contact ale Ambasadei Georgiei:
Cancelaria
Adresa: Str. Herăstrău nr.16, Sector 1, 011983, Bucureşti
Telefon: (0040-21) 210 06 02; 210 06 04 Fax: (0040-21) 211 39 99
E-mail: embgeoromania@yahoo.com; romania.emb@mfa.gov.ge
Secţia Consulară
E-mail romania.con@mfa.gov.ge Website: http://www.romania.mfa.gov.ge
Adresa: România, București, str. Mihai Eminescu 44-48, ap. 8, sectorul 1 Program de lucru: luni-vineri 09.00-18.00
Ambasador: Excelența Sa Domnul Giorgadze ILIA
Iar în Basarabia:
Însărcinat cu afaceri al Georgiei în Republica Moldova – dl Avtandil MIKATSADZE.
Adresa: MD-2001 Chişinău, str. 31 August 1989, nr. 57
Tel.: 022 277 000 Fax: 022 277 077
Dacă depuneți liste, vă rog să mă țineți și pe mine la curent cu numărul de semnături strânse, pe blogul meu, într-un comentariu la pagina la care fac trimitere mai sus.