Sămănătorul de O. Carp

Pe-acelasi petec de pămant, pe care

Mosi de strămosi s-au ostenit să-l are,

Si-averi din tărnă l-au făcut a scoate,

Tragi azi si tu cu plugul, strănepoate.

Si cu gandul greu, ce-aveau pe vremi bătranii

Cu sufletul bătut de grija painii,

Il ai si tu acuma, strănepoate,

Desi-ntre voi sunt zeci de veacuri poate…

Asa ti-e scris: alăturea cu boii,

Să fii supus durerii si nevoii

Si, cand in jurul tău se schimbă toate

Tu să rămai acelasi strănepoate!