Rezoluția Parlamentului European referitoare la comemorarea a 80 de ani de la...

Rezoluția Parlamentului European referitoare la comemorarea a 80 de ani de la izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial și la importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei

by -
0 525

Câțiva europarlementari ai grupului PPE (Michael Gahler, Andrius Kubilius, Rasa Juknevičienė, Željana Zovko, David McAllister, Antonio Tajani, Sandra Kalniete, Traian Băsescu, Radosław Sikorski, Andrzej Halicki, Andrey Kovatchev, Ewa Kopacz, Kinga Gál, Vangelis Meimarakis, Lukas Mandl, György Hölvényi, Alexander Alexandrov Yordanov, Andrea Bocskor, Inese Vaidere, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Vladimír Bilčík, Ivan Štefanec) au depus în Parlamentul UE, pentru a o spune la vot, o rezoluție prin care Uniunea Europeană condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov. Iată rezoluția:

Parlamentul European,

– având în vedere principiile universale ale drepturilor omului și principiile fundamentale ale Uniunii Europene, care este o comunitate bazată pe valori comune,

– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 10 decembrie 1948,

– având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2005 referitoare la cea de a 60-a aniversare a terminării celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa la 8 mai 1945[1],

– având în vedere Rezoluția 1481 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 26 ianuarie 2006 referitoare la necesitatea de a condamna la nivel internațional crimele săvârșite de regimurile comuniste totalitare,

– având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal[2],

– având în vedere Declarația de la Praga, adoptată la 3 iunie 2008, privind conștiința europeană și comunismul,

– având în vedere declarația sa din 23 septembrie 2008 privind proclamarea datei de 23 august ca Zi europeană a comemorării victimelor stalinismului și nazismului[3],

– având în vedere Rezoluția sa din 2 aprilie 2009 referitoare la conștiința europeană și totalitarism[4],

– având în vedere raportul Comisiei din 22 decembrie 2010 privind memoria crimelor comise de regimurile totalitare în Europa (COM(2010)0783),

– având în vedere Concluziile Consiliului din 9-10 iunie 2011 privind memoria crimelor comise de regimurile totalitare în Europa,

– având în vedere Declarația de la Varșovia, pronunțată la 23 august 2011 cu ocazia Zilei comemorării victimelor regimurilor totalitare,

– având în vedere Declarația comună din 23 august 2018 a reprezentanților guvernelor a opt state membre ale Uniunii Europene privind comemorarea victimelor comunismului,

– având în vedere rezoluțiile și declarațiile, adoptate de o serie de parlamente naționale, privind crimele săvârșite de regimurile comuniste totalitare,

– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât acest an, 2019, marchează cea de a 80-a aniversare a izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial, care a provocat suferințe umane fără precedent și a dus la ocuparea țărilor din Europa timp de mai multe decenii;

B. întrucât, cu 80 de ani în urmă, la 23 august 1939, Uniunea Sovietică comunistă și Germania nazistă au semnat Tratatul de neagresiune, cunoscut sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, și protocoalele sale secrete, împărțind astfel Europa și teritoriile unor state independente în sfere de interes ale celor două regimuri totalitare și deschizând calea către izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial;

C. întrucât, ca o consecință directă a Pactului Molotov-Ribbentrop, urmat de Tratatul de prietenie și de frontieră dintre naziști și sovietici din 28 septembrie 1939, Republica Polonă a fost invadată întâi de Hitler și două săptămâni mai târziu de Stalin, ceea ce a dus la pierderea definitivă a independenței Poloniei și la o tragedie fără precedent pentru națiunea polonă; întrucât, tot ca o consecință a acestor înțelegeri, la 30 noiembrie 1939 Uniunea Sovietică comunistă a declanșat un război de agresiune împotriva Finlandei, iar în iunie 1940 a ocupat și anexat părți din România (teritorii care nu au fost niciodată returnate) și a anexat, prin forță, republicile independente ale Lituaniei, Letoniei și Estoniei;

D. întrucât, în calitate de aliat și partener al Germaniei naziste, Uniunea Sovietică a contribuit politic și economic la cucerirea Europei Occidentale de către Hitler, asigurându-i Germaniei spatele în primele 22 luni de război și furnizându-i produse strategice multiple, inclusiv petrol și cereale, precum și sprijin politic, ordonându-le, de exemplu, comuniștilor francezi să nu se opună invaziei naziste;

E. întrucât obiectivul strategic al liderilor Kremlinului a fost acela de a promova revoluția comunistă în lume prin ațâțarea unui război între Germania nazistă și țările aliate occidentale, așa încât ambele părți să se slăbească reciproc și să cadă pradă sovietizării – planuri care au fost prezentate în mesajul secret al lui Stalin către Politbiuro din 19 august 1939;

F. întrucât, după înfrângerea regimului nazist și sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, unele țări europene au cunoscut o perioadă postbelică de reconstrucție și reconciliere, în timp ce altele au rămas sub ocupație sovietică și sub dictatură comunistă timp de o jumătate de secol, neavând parte în tot acest timp de libertate, suveranitate, demnitate, drepturile omului și dezvoltare socioeconomică;

G. întrucât crimele regimului nazist au fost judecate și pedepsite la procesul de la Nürnberg; întrucât se simte încă nevoia urgentă de face cunoscute în întregime și de a judeca din punct de vedere moral și juridic crimele comise de stalinism și de dictaturile comuniste;

H. întrucât, în unele state membre ale UE, regimul comunist a fost declarat prin lege un „regim criminal”, iar Partidul Comunist „o organizație criminală”;

I. întrucât procesul de extindere a UE din 2004, care a implicat unele țări europene care au suferit ocupația sovietică și dictatura comunistă, a marcat întoarcerea acestor țări în sânul familiei europene, unde le este locul;

J. întrucât comemorarea victimelor regimurilor totalitare și recunoașterea și conștientizarea faptului că crimele comise de dictaturile staliniste, naziste și de alt tip reprezintă o moștenire europeană comună sunt de o importanță vitală pentru unitatea Europei și a cetățenilor săi și pentru ca UE să înalțe un zid solid în fața amenințărilor externe actuale;

K. întrucât, în rezoluția sa istorică referitoare la situația din Estonia, Letonia și Lituania, adoptată la 13 ianuarie 1983[5] ca reacție la „Apelul Baltic” lansat de 45 de resortisanți din aceste țări, Parlamentul European a condamnat ocuparea de Uniunea Sovietică în 1940 a acestor state, până atunci independente și neutre, după semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, ocupație care nu încetase la data respectivă;

L. întrucât, cu 30 de ani în urmă, la 23 august 1989, a fost comemorată cea de a 50-a aniversare a Pactului Ribbentrop-Molotov, iar victimele regimurilor totalitare au fost comemorate în timpul Căii Baltice, o demonstrație fără precedent, la care au luat parte două milioane de lituanieni, letoni și estoni uniți într-un un lanț viu care s-a întins de-a lungul acestor țări, de la Vilnius la Tallinn, trecând prin Riga;

1. subliniază că cel de-Al Doilea Război Mondial, cel mai devastator război din istoria Europei, a izbucnit ca urmare imediată a cunoscutului Tratat de neagresiune nazisto-sovietic din 23 august 1939, cunoscut și sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, și a protocoalelor sale secrete, prin care două regimuri totalitare care doreau să cucerească lumea au împărțit Europa în două zone de influență;

2. reamintește că în secolul 20 regimurile naziste și comuniste au adus cu ele execuții în masă, genocid, deportări și pierderi de vieți omenești la o scară nemaiîntâlnită până atunci în istoria omenirii; reamintește crima îngrozitoare a Holocaustului comisă de regimul nazist;

3. își exprimă respectul profund pentru fiecare victimă a acestor regimuri totalitare și invită toate instituțiile și toți actorii europeni să facă tot posibilul pentru a comemora și incrimina crimele îngrozitoare împotriva umanității și încălcările grave și sistematice ale drepturilor omului, garantând că astfel de crime nu vor fi niciodată repetate;

4. condamnă în termenii cei mai categorici actele de agresiune, crimele împotriva umanității și încălcările în masă ale drepturilor omului săvârșite de regimurile totalitare nazist și comunist;

5. invită toate statele membre ale UE să adopte o poziție răspicată și principială față de crimele și actele de agresiune comise de regimurile totalitare comuniste și regimul nazist;

6. își exprimă îngrijorarea față de ascensiunea mișcărilor extremiste de extremă dreaptă și de extremă stângă în statele membre ale UE;

7. invită toate statele membre ale UE să comemoreze data de 23 august ca Zi Europeană în Memoria Victimelor Regimurilor Totalitare, atât la nivelul UE, cât și la nivel guvernamental, și să facă cunoscute aceste orori în rândul tinerei generații, incluzând istoria și analiza consecințelor regimurilor totalitare în programa școlară și în manualele școlare din toate școlile europene;

8. invită Comisia să sprijine efectiv proiectele care promovează memoria istorică și comemorarea în statele membre și activitățile Platformei memoriei și conștiinței europene și să aloce resurse financiare adecvate în cadrul programului „Europa pentru cetățeni”, pentru a sprijini rememorarea și comemorarea victimelor totalitarismului;

9. subliniază faptul că, având în vedere aderarea lor la UE și la NATO, țările din Europa Centrală și de Est nu numai că s-au întors în familia europeană a țărilor democratice libere, dar au demonstrat, de asemenea, un succes fără precedent, cu sprijinul UE, în implementarea reformelor și în promovarea dezvoltării socioeconomice; subliniază, cu toate acestea, că proiectul european de pace și integrare nu va fi complet decât atunci când toate țările europene care aleg calea reformelor europene, cum ar fi Ucraina, Moldova și Georgia, devin membre cu drepturi depline ale UE;

10. consideră că succesul Ucrainei, Georgiei și Moldovei, care poate fi asigurat doar prin procesul de integrare în UE, va fi cel mai puternic instrument, prin forța exemplului, pentru a favoriza transformarea pozitivă în Rusia, ceea ce ar permite Rusiei să depășească, în cele din urmă, consecințele tragice ale Pactului Ribbentrop-Molotov;

11. susține în continuare că Rusia rămâne cea mai mare victimă a totalitarismului comunist și că ea nu se va putea transforma într-un stat democratic cât timp guvernul, elita politică și propaganda politică continuă să acopere crimele comuniste și să glorifice regimul sovietic totalitar; roagă, așadar, toate segmentele societății ruse să privească în față cu sinceritate tragediile propriului trecut;

12. este profund îngrijorat de eforturile depuse de conducerea de azi a Rusiei pentru a denatura situația istorică și a șterge cu buretele crimele regimului totalitar sovietic; consideră aceste încercări o componentă periculoasă a războiului informațional purtat împotriva Europei democratice prin care încearcă să dezbine continentul; invită, prin urmare, Comisia să combată decisiv aceste eforturi;

13. atrage atenția că simbolurile regimului sovietic sunt folosite în continuare în sfera publică și în scopuri comerciale și reamintește că o serie de țări europene au interzis utilizarea atât a simbolurilor naziste, cât și a celor comuniste;

14. arată că monumentele și memorialele prezente încă în spațiile publice (parcuri, piețe, străzi etc.) ale unor state membre, în cinstea armatei sovietice care a ocupat chiar aceste țări, creează condiții favorabile pentru a denatura adevărul despre consecințele celui de-al doilea război mondial și a propaga un sistem politic totalitar;

15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre. (Sursa)

[1] JO C 92 E, 20.4.2006, p. 392.

[2] JO L 328, 6.12.2008, p. 55.

[3] JO C 8 E, 14.1.2010, p. 57.

[4] JO C 137 E, 27.5.2010, p. 25.

[5] JO C 42, 14.2.1983, p. 77.

(Visited 46 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.