Profilul europarlamentarilor români

Profilul europarlamentarilor români

by -
3 453

Romania are 33 europarlamentari ce in teorie trebuie sa apere interesele tarii in Parlamentul European; acesti 33 de europarlamentari sunt platiti din banii romanilor pentru a practica aceasta „nobila” meserie, iar salariul unui europarlamentar este destul de ridicat incat sa ne putem astepta ca acestia isi fac meseria cu simtul raspunderii. Insa exista destule dovezi ca europarlamentarii nostri ca si colegii lor din Parlamentul Romaniei sunt platiti pentru a nu face mai nimic si chiar atunci cand este nevoie de un vot util intru apararea romanilor acestia tradeaza orice asteptare (vezi cazul rezolutiei asupra vlahilor din Serbia, unde europarlamentarii nostri au tradat pe banii nostri interesele romanilor din Serbia). Dar cine sunt euro-parlamentariii nostri? Urmeaza o scurta analiza a profilelor europarlamentarilor romani.

Începem prin a preciza ca douã treimi dintre nou-alesii (21) pentru primul mandat întreg la Bruxelles si Strasbourg au fost si în trecut membri ai Parlamentului European. Acestora li se adaugã alti trei alesi care aveau experienta anterioarã în Parlamentul European, fie ca deputati (cazul lui C.V. Tudor – mandatul provizoriu de pânã la alegerile din noiembrie 2007), fie ca membrii de staff parlamentar (Oana Antonescu si Sogor Csaba). În ceea ce priveste background-ul profesional al noilor euro-deputati, trebuie spus cã jumãtate dintre acestia sunt politicieni de profesie ce detin functii de conducere în partid la nivel national sau local. Urmeazã aproape o cincime dintre alesi (19%) care vin din mediul de afaceri, alte categorii semnificative fiind „academia” – 13% si societatea civilã / ong-isti – 9%. Tendinta generalã este, asadar, una de profesionalizare fie ea si formalã, chiar si EBA având în trecut un stagiu de practicã la PE.

Un al doilea amãnunt definitoriu pentru europarlamentarii români este situatia lor financiarã: 85% dintre ei fiind bogatiii sau foarte prosperi. Restul de 15% sunt oameni cu o situatie medie, niciun politician de conditie modestã fiind ales. Cã faptul nu este o coincidentã o confirmâ numeroasele stiri despre auto-finantarea campaniei pentru alegerile europene: de la zvonurile despre o contributie obligatorie de minim 50.000 euro pentru toti candidatii eligibili din PSD+PC la declaratiile altor candidati, ulterior alesi din PNL si PDL care admiteau cã vor contribui în mod semnificativ la bugetul electoraliii. De altfel, donatorii traditionali ai partidelor – oameni de afaceri, parte a unor clientele locale – au fost ezitanti în a mai contribui la bugetele de campanie, dat fiind atât eforturile lor considerabile din alegerile generale dar si faptul cã nu prea existã „pork barrel” care sã se facã de la Bruxelles.

În continuare, vom analiza implicatiile ce tin de caracteristicile sociologice ale eurodeputatilor, mai precis cele ce rezultã din educatia, vârsta si genul lor. Astfel, trebuie mentionat cã 70% dintre noii parlamentari europeni au cel putin studii masterale, existând chiar o predominantã per total a celor cu studii doctorale (38%). Doar un singur ales nu a absolvit facultatea – si nu este prea greu de ghicit cine este acela, mai ales dacã amintim cã e unul dintre cei ce promiteau cã „vor scãpa tara de hoti”. Acest indicator al preferintei candidatilor cu studii universitare (înalte) trebuie citit cu multe rezerve. Pe de o parte, fiindcã unele dintre acele certificate sunt emise de institute partizane, cum este cazul Institutului Ovidiu Sincai pentru PSD, pe de alta pentru cã sunt si cazuri de absolventi ai unor programe neacreditate de la Universitãtile Spiru Haret si Dimitrie Cantemir.

În privinta vârstei celor 32 de europarlamentari luati în calcul, media este de 47 de ani, cei mai tineri alesi venind din PNL (medie de 42,6 ani) iar cei mai „vârstnici” din PRM (51,3 ani). Aceastã medie relativ scãzutã – dacã tinem seama cã pentru mult timp PE a fost populat de personalitãti în pragul pensionãrii – aratã cã politicienii români pot lua în considerare ideea unei cariere pe viatã în legislativul european.Aceasta cu conditia ca ei sã nu dezerteze cu prima ocazie, asa cum s-a întâmplat cu nouã dintre cei 35 de alesi în noiembrie 2007 care au renuntat dupã numai un an la mandatele europene, pentru locuri în Parlamentul României sau în noul guvern.

Genul (sexul) este important nu numai din prisma sub-reprezentãrii perpetue a femeilor în politica româneascã, aspect confirmat si de prezentele alegeri ci si pentru cã de data aceasta douã dintre partide au avut o strategie coerentã de promovare a candidatelor. Astfel patru din cinci alesi ai PNL sunt doamne, iar la PSD raportul este aproximativ egal: cinci vs. sase. Aceasta în conditiile în care doar o treime dintre noii-eurodeputati sunt femei. Diferenta vine din faptul cã PRM si UDMR nu au acordat niciun loc eligibil femeilor din partid, iar PDL a sustinut numai douã candidate între cele 10 nume ce au fost alese de pe lista sa.

Rezumând aceastã succintã descriere a profilului alesilor români în Parlamentul European, observãm

cã acestia sunt caracterizati de un nivel crescut de (fãrã a intra în detalii legate de calitatea studiilor efectuate sau a institutiilor urmate) si de situatie financiarã bunã sau foarte bunã. Acest din urmã aspect poate fi înteles si prin prisma serviciilor pe care le aduc partidului (nu doar de naturã financiarã), pozitionarea lor în fruntea listei putând fi vãzutã si ca o recompensã. Pe ansamblu, alesii au o medie de vârstã ce se apropie de 50 de ani, liberalii fiind cei ce încurajeazã prezenta tinerilor în legislativul european, iar PRM situându-se la cealaltã extremã. În acelasi timp, cele douã partide se situeazã la extreme si în ceea ce priveste numãrul femeilor promovate: liberalii au patru din cei cinci reprezentanti de sex feminin, iar PRM (si UDMR) niciunul. Reducerea discrepantelor de sex si vârstã este capitolul la care partidele nu stau bine, dar existã unele semnale cã acestea ar dori întinerirea listei de candidati si reducerea disparitãtii de reprezentare dintre bãrbati si femei.

Europarlamentarii romani se integreaza bine in tiparele clasei politice romanesti de dupa 1989: situatie financiara buna sau foarte buna si studii „foarte elevate” (sic!). Este de asteptat ca alesii nostri neavand grija zilei de maine sa se achite bine de datorie iar daca ne gandim ca toti sunt „scoliti” putem chiar spera ca se vor achita mai mult decat bine de datorie. Timpul ne va demonstra inca odata calitatea alesilor nostri!

(Visited 65 times, 1 visits today)

3 COMMENTS

  1. Am eu o propunere sa ii strangem pe toti cei care au guvernat impreuna cu familiile lor pana la a 4 sau chiar a 5 spita la Palatul Parlamentului si sa aruncam acolo o bomba cu neutroni. Asa scapam sigur de ei, iar cei care vor dori sa vina sa guverneze iarasi tara sa ia aminte la ce au patit predecesorii lor. Ca altfel nu inteleg de vorba buna.

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.