Marturia incredibila a unui prieten: Primul vis cu tatal meu

Marturia incredibila a unui prieten: Primul vis cu tatal meu

by -
13 989
Dan este un prienten al carui tata a murit de curand. Cand am primit aceasta marturie de la el am ramas socat, dar si fericit. Nu vreau sa va explic de ce si cum am fost fericit sau socat citind randurile de mai jos, vreau sa intelegeti voi. Iar de veti intelege altfel, va rog sa scrieti. La rugamintea lui Dan, public aceasta marturie. Astept comentariile voastre.
Doamne ajuta!
C.M.
Primul vis cu tatăl meu, Dumitru Misailescu Panu (foto), după ce a murit în dimineaţa de 4 iulie 2011

 

La privegherea tatălui meu au venit mai multe rude, seara t 

rebuind sa dormim câte 3 in pat şi să punem scaune lângă pat ca să ne întindem picioarele pe ele.

Eu am dormit în sufragerie cu logodnica mea Andreea, şi cu mătuşa Adi. În dormitor au dormit mama mea Eugenia, bunica mea Maria şi mătuşa Ileana.
Dis de dimineaţă mama, Ileana şi Adi au plecat la cumpărături pentru pomana de înmormântare. Am rămas acasă doar eu, Andreea şi bunica mea. Dormeam buştean şi nu le-am auzit că pleacă.
Andreea a fost mai hărnicuţă decât mine şi s-a trezit prima. Când s-a ridicat din pat, m-a rugat şi pe mine să mă trezesc, dar eu am ridicat capul înspre ea şi i-am spus că vreau să mai dorm puţin. Apoi am lăsat din nou capul pe pernă. Andreea s-a dus undeva şi nu o mai vedeam de scaune (scaunele aveau spătar înalt).
Apoi exact în scena aceea, totul era la fel, aceeaşi luminozitate a soarelui, scaunele arătau identic, încât nu mi-am dat seama că visez. Pur şi simplu s-a continuat scena de când s-a ridicat Andreea, imediat şi cursiv.
A intrat tata pe uşă şi s-a aşezat pe un scaun lângă pat.
Mă privea cu atâta dragoste… Ochii îi luceau ca două diamante. Arăta foarte senin la faţă, tânăr şi răspândea pace. Nu mai arăta deloc îmbătrânit, alb în cap, cu părul aproape complet căzut, tras la faţă şi suferind, aşa cum arăta în ultima perioada de dinainte să moară, când era chinuit de cancer.
S-a uitat cu enorm de multă dragoste la mine încât efectiv m-am topit şi mi-a spus calm, cald şi blând:
– Hai, trezeşte-te, ca să îţi pui hainele de doliu!
(Tata murise cu o zi înainte, pe 3 iulie la ora 4:30 AM şi după dorinţa sa urma să fie înmormântat la mânăstirea Cozia. Trupul său fusese adus în bolniţa mânăstirii Cozia în aceeaşi zi, adică pe 3 iulie, şi eu fusesem acolo lângă sicriul său până seara târziu. Apoi am venit acasă şi pe 4 iulie dimineaţa am avut acest vis. )
Eu în vis ştiam că tatăl meu Dumitru murise şi că trupul lui era la Cozia, dar în acelaşi timp era aici viu lângă mine şi eu nu ştiam că visez. Totul era atât de real!
Aşa că i-am răspuns cu naivitate:
– De ce sa îmi mai iau hainele de doliu? Tu eşti aici! Te-ai făcut bine!
(Eu îmi dorisem enorm ca tatăl meu sa se facă bine şi mă rugasem foarte mult in ultimele luni ca el sa se vindece de cancer şi sa nu moară.)
El s-a uitat cald la mine, mi-a surâs, şi a dat uşor din cap în sens ca:
„înţelegi tu…”. Atunci şi eu am surâs.
(Andreea care era în timpul acela în cameră m-a văzut că am surâs o dată în somn. Mi-a spus asta după ce m-am trezit. Ei nu îi venea să creadă că surâd aşa, după ce a văzut cât suferisem cu o zi înainte la moartea tatălui meu.)
În timp ce surâdeam şi mă uitam în ochii tatălui meu care luceau plini de dragoste şi la faţa sa caldă şi luminoasă, am înţeles în duh totul. Am simţit pace în inima mea.
Aşa că următoarea mea întrebare care mi-a izvorât din suflet a fost:
– Cum este acolo?
Tata mi-a răspuns:
– M-am întâlnit cu un înger.
Plin de curiozitate l-am întrebat:
– Cum arată îngerul? Cam cum e pictat în icoane?
El mi-a răspuns:
– E mult mai mult decât atât.
Apoi mi-a mai spus câteva lucruri despre înger încercând sa îmi explice cam cum arată. După ce m-am trezit am uitat ce mi-a spus exact. Ţin minte doar că în vis m-am uitat foarte nedumerit la el pentru că nu înţelegeam noţiunile pe care mi le explica şi nu mi-a vorbit foarte mult despre cum arăta îngerul. După aceea mi-a spus:
– Lucrurile astea chiar nu se pot explica în cuvinte.
Apoi a adăugat:
– M-am plâns îngerului că ăştia din Uniunea Europeana, masonii, trădătorii, încearcă să distrugă ţara noastră România, credinţa ortodoxă şi vor să distrugă omul liber.
(Deci el se ruga pentru neamul nostru românesc şi îi cerea îngerului ajutorul.)
După aceea tatăl meu a adăugat:
– Să ştii că îngerul mi-a dat un fel de telefon mobil, dar nu este ca ale voastre. Are cu totul alt principiu de funcţionare şi are acoperire sub pământ şi peste tot. Eu am acces la toate reţelele voastre dar voi nu aveţi acces aici în reţeaua mea. Eu vă pot suna oricând pe voi dar voi nu mă puteţi suna pe mine.
(Tatăl meu a fost un mare inventator şi a fost foarte pasionat de tehnică. El avea un fel aparte de a gesticula şi o mimica a lui, atunci când încerca să îţi explice despre o nouă tehnologie foarte performantă, chiar şi vocea era aparte. Exact la fel a vorbit şi în vis despre „mobilul” pe care i-l dăruise îngerul.
Cu alte cuvinte am înţeles că tata a folosit aproximări şi referiri la lucruri din lumea materială, ca să mă facă să înţeleg un lucru duhovnicesc, şi anume că de acolo el ne poate vedea şi auzi pe noi, dar noi nu îl putem vedea pe el.)
Visul s-a încheiat atunci când am clipit în vis şi când am deschis ochii după ce am clipit, el nu mai era pe scaun. Chiar nu înţelegeam de ce nu mai era acolo. După câteva secunde am înţeles că mi se arătase în vis.
Dumnezeu să îl ierte şi sa îl odihnească în pace!
Dan Misailescu Panu
5 iulie 2011, ora 00:50
Tata a scris nişte fraze pe care vreau sa le adaug aici.
Aşa le-a scris şi el cu roşu, galben şi albastru:
DUMNEZEU NĂDEJDEA ROMÂNILOR
Ortodoxia lumina iubirii
Tăria puterea credinţei
În naivitatea ei, inima românului nu poate fi niciodată înşelată.

Dumitru Misailescu Panu

(Visited 455 times, 1 visits today)

13 COMMENTS

  1. Buna seara,

    Am dat intamplator peste aceasta istorie care m-a frapat… Dumnezeu sa-l ierte…
    Dar va scriu cu o alta intentie. Eu imi caut rudele, adica, vreau sa schitez arborele genealogic al familiei Panu. Stiu ca Anastasie Panu a fost ministru de externe in timpul domniei lui Cuza, presupun ca avem legaturi foarte indepartate pentru ca acest nume de familie – PANU, nu este foarte raspandit si comun.

    Imi cer scuze pentru deranj. Iar daca veti avea si DVS vreodata dorinta de a va cunoaste radacinile scrieti-mi pe adresa de mail indicata, probabil la data respectiva voi detine informatii mai valoroase.

    Cu consideratie,
    Cristina Panu

  2. Dumnezeu sa il odihneasca! A fost unul din propovaduitorii credintei si ubirii pe pamant! Muntele Cozia este Sfant si pentru Dumitru avea o semnificatie deosebita! Dumitru a fost un geniu,insa inainte de toate a fost un OM! Noi, cei care am avut sansa si fericirea sa il cunostem, nu il vom uita niciodata!

  3. Fratele Dumitru,un Ortodox adevarat,un model,un om care nu era ca ceilalti,care a trait si a murit modest,intotdeauna cu frica de Dumnezeu,un om special,pe care daca il intilneai o data nu puteai sa-l uiti,un patriot real,adevarat,care punea pret pe simboluri,un om caruia ii placea sa lupte in linia I si care se putea bate pentru o idee pina la capat.
    Dumnezeu sa-l ierte.

  4. Fratele Dumitru a trait curat dar intens, poate prea intens. Poate de aceea a plecat mult prea din vreme dintre noi.
    Dumnezeu sa-l oduhneasca in pace.
    La revedere Dumitre.

  5. Tatal meu a murit pe 19 iulie 1990, cand eu aveam 22 de ani…Inainte sa moara am avut si eu parte de o experienta extrasenzoriala…Exista ceva dincolo. Mai mult decat atat, il visam pe tata si visam subiectele de la examen: ori numarul subiectului, ori ce sa fac pentru a lua examenul…Culmea este ca exista mereu un element comun. Imi amintesc ca la un examen profesorul aea pantaloniidintr-o stofa ca a lui tata si pantofii identici…Si multe alte amanunte mi s-au intamplat.
    Apoi cand il visam, incerca sa ma avertizeze; dupa ceva timp, murea cineva…Totusi,eram speriata in vis si fugeam de el, iar cand ma trezeam aveam o senzatie tare ciudata…De ceva timp -vreo 3-4 ani, nu il mai visez…poate stie cat de mult imi era frica…
    Si acum imi este dor de el si poate sufletul meu nu este impacat cu acel moment al decesului tatalui meu…
    Dumnezeu sa ii odihneasca pe toti cei trecuti dincolo…

    Cu mult drag,
    Adriana

  6. Doamne ajuta,sunt sotia lui Gipsy.Profit cu aceasta ocazie sa amintesc si de mama mea care a murit foarte tanara,la numai 42 de ani.Chiar si dupa atatia ani m-am intrebat DE CE asa de tanara? Cu multi ani in urma eu si familia mea am plecat in America,dar mama si -a iubit mult tara asa ca, dupa multa lupta pe vremea comunismului a reusit sa ne putem intoarce cu totii obtinand din nou cetatenie romana.A fost o lupta mare deoarece eram considerati tradatorii tarii,fiind interogati de securitate.Dar ,dupa redobandirea cetateniei fericirea a durat foarte putin deoarece mama mea a murit.Si-a iubit tara lucru pe care mi l-a transmis si mie.E bine ca cei dragi ne apar in vise cateodata ,dar e si mai bine ca sa ducem mai departe ceea ce ne-au invatat cand erau printre noi si anume,dragostea de DUMNEZEU, de tara,de-aproapele nostru .Unchiul meu se chema Stefan si era fratele mamei mele ,a fost poet si pictor de icoane.Dumnezeu sa-i odihneasca pe toti cei dragi plecati de langa noi.

  7. Cateodata cei dragi care au plecat dintre noi ,se mai arata in vis.Unchiul sotiei mele a fost poet , dar sarac si a murit acum un an .Toata viata a suferit din cauza regimului,iar pe timpul comunismului scria poezii contra regimului pe ascuns.Dupa 89,s-a apucat serios de scris,facandu-se cunoscut printre poetii vremii,dar dupa o scurta perioada se imbolnavise .Fiind suferind bolnav si prin spitale se retrasese din cercul de poeti si a continuat sa scrie acasa fiind la pat.A fost un adevarat patriot scriind fff mult legat de viata si soarta romanilor.Daca imi permiteti am sa astern un fragment din ultimile poezii scrise pt tara ,chiar cu putin inainte sa moara. Titlul poeziei : Juramantul
    Jur sa-mi apar tara Doamne,
    Neamul nostru romanesc,
    Caci este pamantul pe care,
    Cel mai mult eu il iubesc

    Jur sa apar apa,Doamne
    Doamne,paraiasele si riul ,
    Tot pamantul tarii mele,
    Unde creste mare graul.

    Jur sa-mi apar muntii Doamne
    Doamne Si padurea milenara,
    De orice dusman al tarii,
    De aici sau de afara.

    Jur sa apar cerul,Doamne,
    De pasari cu cioc de fier,
    Am sa lupt cu arma-n mana,
    Chiar de-ar fi ca eu sa pier.

    Jur sa apar glia,Doamne
    Si livezile de pruni,
    Caci are licoarea buna
    Pentru tineri si batrani.

    Jur ca toti copiii,Doamne
    Sfintei noastre Romanii
    Sa se joace fara frica
    Pe frumoasele campii.

    Jur credinta dreapta Doamne,
    Tarii sfintelor canoane,
    Romaniei mele dragi,
    Asa sa-mi ajuti Tu, Doamne!

    Dumnezeu Sa-i odihneasca in pace pe toti cei plecati ndintre noi .

  8. Dragii mei, si eu am trait experiente de aceeasi factura atunci cand mama mea a trecut la cele vesnice.
    Este clar ca dincolo suntem biruitori, cu un chip de slava. Ca acolo dam jos toata zgura lumeasca si Lumina lui Hristos din noi toti, devine vadita. Problema e numai cum sa binemeritam acel Dincolo
    Este imbucurator ca mai exista romani pentru care soarta Tarii ramane deosebit de importanta. Atat de importanta incat ea “impregneaza” sufletul care se pregateste sa calatoreasca Acasa. Putine cred ca mai sunt sufletele curate care, in loc sa se zbata la marea trecere, sunt preocupate de soarta Tarii.
    Mai cred ca Acolo ne asteapta Romania Mare, Mare de tot.

    Dumnezeu sa-l duca intre cei drepti !

  9. Ravasitor si coplesitor vis…Eu mi-am visat bunica paterna (care mi s-a stins in brate, cand aveam numai 18 ani si careia, am avut taria sa-i tin lumanarea…) cu o saptamana inainte de toate parastasele ce se fac pentru pomenirea celor ce nu mai sunt fizic printre noi…pana la 7 ani!
    Imi dicta meniuri, imi spunea ce cine sa chem si cum sa-i asez la masa…Am invatat datorita viselor avute cu ea…sa fac coliva, pe care toti o apreciaza si de care toti s-au minunat, cand am facut-o…pentru ca avea gustul exact la fel ca cel al bunicii… Cand ne apropiam de parastasul de 7 ani…mi-a aparut pentru ultima oara in vis spunandu-mi: imi va fi dor de tine, esti singura care ar fi facut totul asa cum trebuie, daia te-am ales pe tine! Mamaie este mereu acolo unde trebuie sa fie,sa sti, in inima ta!
    Condoleante familiei!

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.