„Periferialism” şi „cultură critică” la români

„Periferialism” şi „cultură critică” la români

by -
0 916

Supravieţuirea până astăzi a imperiilor în această arie a avut o influenţă covârşitoare asupra popoarelor sud-est europene. A te afla în aria de influenţă a imperiului nu mai prezintă nici un fel de avantaj. Dimpotrivă. La dezavantajul dominaţiei se adaugă, în epoca modernă, acela al periferializării, al coborârii popoarelor la o condiţie suburbială tragică. Mai mult încă, începând cu era capitalistă modernă, se iveşte primejdia unei dependenţe noi, aceea faţă de marea metropolă capitalistă, fenomen pe care I. Wallerstein l-a denumit periferializare economică.

După „războiul de 200 de ani” cu Imperiul Otoman, o dată cu secolul fanariot, Principatele au fost împinse în „suburbia” imperiului, pentru ca în veacul al XIX-lea să asistăm la trecerea economiei româneşti din suburbia imperiului în suburbia metropolei capitaliste occidentale.

Mersul culturii s-a sustras însă acestei tendinţe, astfel că în tot cursul secolului al XIX-lea asistăm la o sincronizare a culturii româneşti cu marile desfăşurări ale culturii europene. Transformarea stării de periferie economică, proprie Ţărilor Române la începutul modernităţii, într-o stare de profundă sincronizare culturală europeană reprezintă opera „culturii eroice” şi a oamenilor săi, care au fost totodată şi făuritorii statului naţional român. Imperativul deplinei afirmări a culturii naţionale a fost urmat de elitele culturale româneşti cu o remarcabilă tenacitate, în ciuda adversităţii unor forţe şi tendinţe opozante puternice: existenţa celor trei imperii (ţarist, otoman, austro-ungar), care şi-au exercitat pe rând sau chiar coextensiv dominaţia asupra Principatelor; acţiunea metropolei, interesată ea însăşi în menţinerea Principatelor în starea de „periferie economică” etc.

Atragerea societăţii româneşti în ordinea capitalistă a însemnat, iată, relansarea, într-o a doua etapă, a proceselor „periferializării” economice şi politice cu tot ceea ce înseamnă aceasta: capitalism dependent de marea metropolă, elite complexate şi obediente, risipă şi lux până la parazitism, conduită prădalnică, politici de dispreţuire a propriului popor şi de aservire faţă de cercurile de interese străine etc. Într-un atare context, se declanşează reacţia societăţii româneşti la o asemenea stare prin făuritorii culturii critice.

În condiţiile decalajului economic faţă de Europa Occidentală, societatea românească, prin personalităţile sale, creează una dintre marile „culturi critice” europene, comparabilă în zonă doar cu cea poloneză. Economia românească devenise „locul” de funcţionare a unui „capitalism periferial”, prădalnic şi extravertit (bazat pe furtul de plusprodus prin mecanisme fiscale şi speculative).

Cultura critică reprezintă reacţia faţă de această nouă situaţie istorică, dă expresie tendineţelor de ridicare a „periferiei”, de scoatere a ei din starea de aservire economică în care se află. Acesta este înţelesul istoric fundamental al culturii critice şi orice încercare de a o asimila curentelor romantice agrariene, de tip apusean, se bazează tocmai pe ignorarea acestui înţeles.

Cultura critică a dezvoltat o formula mentis românească în context european, care are multe elemente comune (sincronisme), dar şi multe deosebiri faţă de cele care precumpănesc de a răspunde la solicitările istorice (conjuctura europeană) din epoca modernă.

Sensurile sincronizării cu Europa, în particular cu Occidentul, nu pot fi negate, ci aprofundate, iar înţelesurile culturii critice trebuie „reaşezate” în strânsa lor corelaţie cu starea societăţii româneşti şi deopotrivă cu interacţiunile dintre societatea românească şi marea metropolă occidentală. Numai din acest unghi pot fi cercetate relaţiile secundare pe care cultura critică le-a întreţinut cu alte curente culturale europene.

*fragment din Ilie Bădescu, Idei politice româneşti. Doctrine şi teorii, ed. Mica Valahie, Bucureşti, 2004, pp. 18-20.

(Visited 267 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.