O altă capcană împotriva conştiinţei naţionale

O altă capcană împotriva conştiinţei naţionale

by -
2 1438

Este greu, pentru cei mai mulţi, să scape de şabloane şi prejudecăţi. De ce? Pentru că folosirea şabloanelor şi prejudecăţilor uşurează mult procesul de gândire. Pentru că folosirea şabloanelor şi prejudecăţilor este promovată masiv de mass-media. Pentru că aşa este obişnuinţa, pentru că aşa este mai uşor.
Da.
Şi, totodată, foarte greşit.
Simplificarea poate, de foarte multe ori, să ducă la înşelare, minciună, falsificare.
Simplificarea în domeniul istoriei cu atât mai mult.
Dar este eficientă!
Vaticanul a constatat, după sute de ani în care nu a putut depărta pe români de Ortodoxie, că prin câteva şabloane poate câştiga foarte mult. Şi a promovat aceste şabloane prin „Şcoala Ardeleană”. Sau, mai bine zis, printr-o anumită latură a Şcolii Ardelene. Căci, paradoxal, în ceea ce se numeşte de obicei „Şcoala Ardeleană” au fost incluşi, la grămadă, şi uniaţii de la Blaj, dar şi oameni care erau cu hotărâre împotriva Uniaţiei. Şi oameni care erau adepţii latinomaniei filocatolice, dar şi oameni care erau împotriva acestui curent. Autorul unei scrieri ce combate latinomania – „Pierit-au dacii?” – este pus pe picior de egalitate cu cei care încercau să mutileze limba română după chipul latinei de cancelarie a Vaticanului. Şi aici se aplică şabloane, care au rostul de a-i manipula pe ardeleni, de a-i face să creadă că toţi marii oameni din Ardealul secolelor XVIII-XIX au fost uniatişti şi ultra-latinişti. Fals! La fel de fals pe cât de falsă este ideologia latinistă de la Blaj.
În Ţările Române s-a încercat realizarea unui echilibru obiectiv între moştenirea latină şi cea dacică.
Şi aici a fost o anumită simplificare.
Slavii au fost declaraţi direct ca neglijabili pentru istoria românilor – ceea ce nu este adevărat. Celţii şi germanicii au fost aproape boicotaţi. Sciţii au fost cel mult menţionaţi ca figuri exotice. Legăturile dintre migratori şi români au fost, de obicei, lichidate rapid prin câteva şabloane (de tipul „apa trece, pietrele rămân”, în cel mai bun caz).
Simplificări, simplificări.
Unele îndreptăţite. Altele nedrepte sau chiar extrem de nedrepte.
Au venit apoi tancurile sovietice.
Şi, desigur, printr-o altă simplificare, slavii au devenit extrem de importanţi pentru istoria românilor, chiar mai importanţi decât romanii şi dacii.
Ieşirea, din nenorocire tot politică, a fost tot o simplificare masivă.
Pentru că latinii, ca unii legaţi de Constantinopol şi Roma, amândouă capitaliste în vremea regimului comunist, nu erau dezirabili, s-a adoptat o nouă manie: tracomania. Devenită mai apoi dacomanie.
Rasismul acesteia este cutremurător, lipsa de logică uluitoare, EFECTELE asupra conştiinţei naţionale şi poporului român DEVASTATOARE!

Avem o moştenire dacică?
Da, avem!
Cu bune şi rele.
Spun unii să minţim şi să vorbim doar despre cele bune. Ba chiar să minţim şi mai mult, şi să umflăm cele bune până devin incredibile pentru orice om raţional, echilibrat, iubitor de dreptate. Este calea morţii. Căci a construi pe minciună înseamnă a te sinucide.
Avem o moştenire dacică?
Da, avem!
Cu bune şi rele.
Suntem daci?
Nu!
Noi suntem ROMÂNI!
Avem o moştenire latină?
Da, avem!
Cu bune şi rele.
Suntem noi „veniţi de la Râm”?
Nu!
Noi suntem ROMÂNI!
Avem o moştenire celtică?
Da, avem!
Şi, aici trebuie precizat, pentru că este foarte mult ocultat acest fapt, avem o moştenire celtică FOARTE BOGATĂ!
Cu bune şi rele.
Suntem celţi?
Nu!
Noi suntem ROMÂNI!
Avem o moştenire scitică?
Da, avem!
Şi trebuie spus şi aici, una FOARTE BOGATĂ!
Suntem sciţi?
Nu!
Noi suntem ROMÂNI!
Avem o moştenire slavă?
Da, avem!
Şi, din nou, una FOARTE BOGATĂ!
Suntem slavi?
Nu!
Noi suntem ROMÂNI!

Lista poate merge mai departe.
Pentru că doar în minţile îndoctrinate naşterea şi existenţa unui popor sunt procese limitate şi statice.
Aşa cum fiecare dintre noi are părinţi, bunici, străbunici, stră-străbunici, stră-stră-străbunici şi aşa mai departe, la fel şi fiecare popor are tot felul de strămoşi, tot felul de influenţe.
Finlandezii – suomi – au strămoşii lor suomi, dar au şi o moştenire laponă, una suedeză, una rusească etc. Şi, spre deosebire de români, chiar dacă ţin în echilibru tentativele de folosire politică a acestor moşteniri – de către Suedia sau Rusia – nu fac prostia de a nega existenţa lor. Dimpotrivă, le folosesc spre a se îmbogăţi şi creşte mai departe.
Dacomania care atrage în capcană atâţia oameni buni în ultimii ani este un atentat la conştiinţa noastră naţională. Este o încercare a unor forţe din est şi din vest de a ne deznaţionaliza şi de a ne face să ne lepădăm de Credinţa străbună.
Închei cu o poezie care m-a indignat, ca reacţie sentimentală, pe vremea în care eram şi eu dacoman – aveam o scuză, eram în clasa a IX-a! – dar pe care nu am putut-o respinge raţional. Nu prea aveam de ce, era prea adevărată, era prea corectă!
Să vă fie de folos!

Pr. Dr. Mihai-Andrei Aldea

Geo Dumitrescu – Inscriptie pe piatra de hotar

„Cin’ se ia cu mine bine,
îi dau haina de pe mine…”
(Cîntec popular)

Slav as fi fost, de nu eram latin,
latin as fi, de n-as fi fost si dac –
dar a iesit asa : sa fiu român,
si eu cu soarta asta ma împac !

Mi-au dat si altii sînge si cuvinte –
nisipuri galbene trecura-n zbor,
purtate-n vîntul Asiei, fierbinte,
sa-ngrase primitorul meu ogor.

Si din Apus, din Miazazi, venira
umane pulberi, umbre si lumini,
cu bine si cu rau ma vremuira –
pe toate le-am sorbit în radacini.

Si nu-i nimic strain – a’ mele-s toate,
dator nu sînt : platit-am cu prisos ! –
ca tot platind uitucilor la rate,
cutitul mi-ajunsese pîn’ la os !

Dar am ramas asa cum scrie-n carte –
priviti-ma, si-o sa vedeti usor
ca nu-s asemeni nimanui în parte,
desi, -ntr-un fel, va seman tuturor.

Sînt bucuros de oaspeti si prieteni ;
deschisa-i poarta, inima si ea ;
binevenit vei fi sub mîndre cetini,
în muntii mei, la calda marea mea.

Îmi dai un sfat ? Te-ascult cu luare-aminte.
O mîna de-ajutor îmi dai ? Multam !
Dar nu cumva sa-ti bîiguie prin minte
ca asta-i tara cailor de ham !

Poftiti, deci, stati la masa, stati la soare ! –
un loc prielnic va pastrez, amici;
v-astept cu mintea plina, gîndu-n floare
(ca nu-i de lipsa fosforul pe-aici !…)

Întind spre toata zarea poduri bune :
primesc si dau întregului Pamînt;
nu-i gînd viclean în mine sa rasune,
dar nici stapîn nu caut: eu îmi sînt!

Învat, cîntînd sau nu, si limbi straine,
mi-or folosi – în mintea mea socot –
dar ma gîndesc de-asemeni ca e bine
sa ma pricep întîi si-ntîi sa-not !…

Si, iata, simt asa cum scrie-n carte –
priviti-ma, si-o sa vedeti usor
ca nu-s asemeni nimanui, în parte,
desi, -ntr-un fel, va seman tuturor.

Ca slav eram, de n-as fi fost latin,
latin as fi, de nu mi-ar zice dac –
dar a iesit asa : sa fiu român –
si vreau cu toata lumea sa ma-mpac !

(Visited 487 times, 1 visits today)

2 COMMENTS

  1. @dacus
    Cum sa fie celtii si scitii de origine getica,mai omule?Scitii erau nomazi iranieni indo-europeni la origine,ceea ce ii facea inruditi cu tracii,dar nu descendenti ai lor.Iar Celtii,aparuti candva prin epoca fierului,erau un amestec de popoare inrudite prin limba si cultura,tot indo-europeni si ei.Deci se poate vorbi de un indepartat grad de rudenie cultural.Dar de o descendenta biologica?Sa fim seriosi!

    adevaruridespredacisti.wordpress.com

  2. SCITII SI CELTII SUNT DE ORIGINE GETICA IAR SLAVII S AU ASEZAT PE TERITORIUL LOCUIT DE GETI INCA DIN ANTICHITATE.. SA NU UITAM CA MAREA NEAGRA IN TRECUT SE NUMEA MAREA GETICA…DECI, POSIBIL CA LIMBA GETILOR SA INFLUENTEZE LIMBA SLAVA…

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.