Urme ale „românității” în Franța

Urme ale „românității” în Franța

by -
1 852

O mărturie a prezenţelor „românităţii” în spaţiul „hexagonului” îl reprezintă numeroase opere de artă realizate de artişti români, precum şi monumente funerare ale unor compatrioţi celebri aflate pe întreg spaţiul „hexagonului”.

Pentru început, voi mai menţiona însă, o placă memorială de la Paris, ce se află amplasată pe faţada imobilului care găzduieşte Academia Diplomatică Internaţională (4, avenue Hoche), fondată de omul de stat Nicolae Titulescu, placă dedicată memoriei acestuia şi evenimentului inaugural amintit.

În imensul monument istoric parizian care este Cimitirul Père Lachaise se află mormintele şi monumentele funerare a numeroase celebrităţi mondiale de primă grandoare ale istoriei, culturii şi ştiinţei, printre care se numără şi cele ale unor mari personalităţi româneşti, cum ar fi: George Enercu şi soţia sa, Maruca Cantacuzino (aş dori să menţionez că, în cadrul Aniversărilor UNESCO din 2005, a figurat şi comemorarea a 50 de ani de la dispariţia marelui nostru muzician), poeta Anna de Noailles, născută Prinţesa Brâncoveanu, Prinţul Georges Bibescu şi soţia sa Martha Bibescu, strălucită reprezentantă a literelor, celebra actriţă Elvira Popescu, sculptorul George Apostu.

În cel de-al doilea mare cimitir al Parisului, Montparnasse, odihnesc pe veci: sculptorii Constantin Brâncuşi şi Ion Vlad. În Calendarul Aniversărilor UNESCO din 2007 a figurat şi comemorarea a 50 de ani de la trecerea în nefiinţă a uriaşului artist care a fost Brâncuşi. De menţionat că tot în Cimitirul Montparnasse se află şi monumentul intitulat „Sărutul”, dedicat de Constantin Brâncuşi unei tinere care s-a sinucis din dragoste. Tot aici îi regăsim pe dramaturgul Eugen Ionescu, creatorul „teatrului absurdului”, membru al Academiei Franceze, al cărui centenar al naşterii a figurat în calendarul Aniversărilor UNESCO 2009, precum şi pe scriitorul Emil Cioran şi criticul de artă Ionel Jianu.

În cimitirul de la Neuville-sur-Essonne, se găseşte mormântul ilustrului dirijor Sergiu Celibidache, iar în cel de la Maisons-La-Fitte, odihneşte sculptorul Idel Ianchelevici, membru de onoare al Academiei Române, de la a cărui naştere s-au împlinit de curând o sută de ani.

În Cimitirul Militar din Rethel, departamentul Ardennes, localitate situată între Reims şi Charleville-Mezière, se află mormântul aviatorului român Jean Romanescu, erou al Franţei. Nepotul celebrei actriţe Aristizza Romanescu s-a înrolat voluntar ca pilot de vânătoare în primul război mondial, remarcându-se prin numeroase acte de bravură.

În 1918, în ultima zi a războiului, el a fost doborât de nemţi, fiind cinstit cu titlul de „erou al Franţei”.

În ceea ce priveşte prezenţa unor opere de artă semnate de români celebri, voi începe cu Brâncuşi, al cărui atelier din Paris, în care a lucrat până la dispariţia sa, în 1957, a fost strămutat din 11, Impasse Ronsin, la Muzeul Naţional de Artă Modernă, ca apoi să fie amplasat, mai întâi în preajma şi apoi în spaţiul propriu-zis al Centrului Georges Pompidou.

Sculptorul Ion Vlad este prezent la Paris cu o statuie din bronz reprezentându-l pe Mihai Eminescu, situată la intersecţia străzilor Jean de Beauvais (în prejma Bisericii Române cu acelaşi nume) şi rue des Ecoles (unde se află Rectoratul Sorbonei).

Aş mai aminti câteva dintre operele lui Ion Vlad amplasate după cum urmează: Basorelief de beton cu încrustaţii în bronz la Banca Lloyd din Monte-Carlo, „Cuplul divin” – statuie de beton pe rue Biscara de la Nisa, „Ansamblu decorativ” – sculptură în bronz şi basorelief cu încrustaţii în bronz, la Evry-Corbeille, nu departe de Paris.

Dintre lucrările lui George Apostu, aş menţiona: „Tată şi fiu” – grup statuar în piatră amplasat în Parcul Mistral din Grenoble, „Apeducte” – grup statuar în piatră compus din trei piese aflat la Aix-en-Provence, „Tată şi fiu” – grup statuar în lemn amplasat în „Jardin des Sculptures” din Barjols, departamentul Var.

Din sculpturile lui Etienne Hajdu, amintim: „Claustra” – sculptură în ciment la Grupul Şcolar „Jacques Decour” de la Nanterre, „Bazin cu sculpturi în bronz”, la Universitatea de Ştiinţe Agronomice de la Dijon şi omagiul lui Louis Pasteur „Bazin şi sculptură în bronz” la Lille.

Idel Ianchelevici are un important muzeu la Maisons-La-Fitte cuprinzând statui în bronz şi în marmură, precum şi desene în tuş. Pe casa în care a locuit, are o placă memorială amplasată de Primărie, instituţie care deţine în sediu câteva statui monumentale în marmură. În piaţa centrală de la Maisons-La-Fitte, se află un mare grup statuar ecvestru.

Celebrul pictor suprarealist Victor Brauner este prezent cu numeroase tablouri în colecţiile unor prestigioase muzee din Franţa, cum ar fi: Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris, Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Saint-Etienne, Muzeul de Artă Modernă din Strasbourg, „Le Musée de Poche” din Paris, Centrul „Georges Pompidou” din Paris şi Muzeul Mănăstirii „Sainte-Croix” de la Sables d’Olonnes, celebra staţiune de pe malurile Atlanticului.

Doresc să mai spun că pe gardul din faţa unui teren pe care a fost construită casa în care a locuit Nicolae Grigorescu, în perioada în care marele nostru pictor a lucrat la Barbizon, se află o placă memorială amintind acest fapt. Pânze din creaţia sa se găsesc în colecţiile Muzeului d’Orsay de la Paris, Muzeul de Arte Frumoase de la Lyon şi la Muzeul de la Agen din Sudul Franţei. În 2006, Muzeul Naţional de Artă al României, în colaborare cu Musée d’Orsay a organizat o mare expoziţie retrospectivă, mai întâi la Agen, apoi la Barbizon, cu tablouri de Grigorescu, preluând lucrări din fondul celor trei muzee.

În sfârşit, voi menţiona o strălucită manifestare cu caracter ştiinţific organizată în 2006 la Montesson, nu departe de Paris, pentru a marca centenarul primei decolări a unui aparat de zbor mai greu decât aerul, realizat în 1906, de către Traian Vuia. Evenimentul a figurat în Calendarul Aniversărilor UNESCO 2006 şi s-a bucurat de patronajul director­ului general al acestei instituţii, domnul Koichiro Matsuura. În cadrul manifestărilor organizate în intervalul 19 – 26 martie 2006, avionul lui Traian Vuia ce se află permanent expus în Muzeul Aerului la Aeroportul „Le Bourget” a fost adus la Montesson. În cadrul unei ceremonii, o placă comemorativă închinată evenimentului a fost dezvelită şi o depunere de coroane de flori a avut loc în Piaţa Traian Vuia din oraş, unde se află un monu­ment închinat marelui pionier al aviaţiei mondiale. O altă placă memorială dedicată lui Vuia se află în localit­atea Issy-les-Moulinaux din jurul Parisu­lui.

dupa Andrei Magheru

sursa: Revista Clipa – Magazinul actualitatii culturale romanesti

(Visited 285 times, 1 visits today)

1 COMMENT

  1. Buna seara,

    As dori sa fac o precizare.
    Elena Teodorini se stinge din viaţă pe data de 27 februarie 1926, la Bucureşti. În ziua de 16 mai 1995, Fundaţia Elena Teodorini fixează o placă memorială în marmură la Paris, în Rue de Tocqueville No 25, unde a fost fondată Académie Lyrique Roumaine şi reconstruieşte complexul memorial ridicat în onoarea cântăreţei în cimitirul Sf. Vineri din Bucureşti, distrus de cutremurul din 1977.
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Elena_Theodorini
    Florin Popentiu-Vladicescu
    Presedintele Fundatiei Elena Teodorini

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.