Memoria străinilor despre noi…

Memoria străinilor despre noi…

by -
0 262

Sunt deseori uimit de modul în care a trecut istoria Neamului românesc pe lângă noi, cei cărora ni s-au predat teze unice, lipsiți de creșterea coerentă a culturii noastre privitor la istoria etapelor unității noastre naționale.

O carte de excepție mi-a redescoperit gustul pentru bucuria lecturii evenimentelor istorice. În 2017 a apărut lucrarea lui Friedrich Schwantz von Springfels Descrierea Olteniei la 1723 (Muzeul Brăilei „Carol I”, Editura ISTROS, Academia Română – Centrul de Studii Transilvane, Brăila/Cluj-Napoca, 2017, 323 p.).

Am rămas fără respirația obișnuită unei lecturi. Prefațată de Ioan-Aurel Pop („Elogiul cărturăriei”, pp. 7-9), urmată de un scurt „Argument” (pp. 11-13) semnat de Mircea Gheorghe Abrudan, lucrarea dispune de un studiu introductiv remarcabil: „Habsburgii, Friedrich Schwantz von Springfels și Oltenia la 1723” (pp. 15-110), realizat de același istoric atent și extrem de informat, Dr. Mircea Gheorghe Abrudan, premiat de Academie pentru opera aceasta readusă la lumină.

Cred că, prin studiul său, îngrijitorul ediției, care este și traducătorul lucrării din limba germană, se înscrie în lista marilor istoriografi români, recuperatori de memorie istorică europeană și universală.

O traducere erudită, susținută de note și indici remarcabili, recuperând povestea inginerului austriac, autor al primei hărți moderne a Olteniei, ce și-a legat numele de o serie de realizări inginerești și bibliografice privitoare la Valahia imperială, realizată cu inteligența istoricului angajat într-o maturizare de invidiat, exigent cu sine ca traducător și atent la informațiile primite în lucrarea lui von Springfels.

Veți afla despre originea națiunii valahilor și de unde le vine numele (Vlaska Zemlia = popor latin), așezarea țării, granițe și căi de comunicații, guvernarea țării, capitala ei, împărțirea țării, stema țării, slujbele dumnezeiești – cu amănunte asupra monahismului timpului –, despre nobilime, țărănime, îndeletniciri, mod de viață și negoț, despre port și îmbrăcăminte, geografia țării, despre doliu și locuințele vremii, despre fertilitatea țării și despre creșterea animalelor, despre minerale și mine.

Un tratat despre viața cotidiană, istoria și viața sufletească a celor dinaintea noastră care au rezistat istoric într-o Vale a Plângerii pe care au transformat-o, mereu și mereu, într-o Țară a Așteptării împlinirii în Unitate. Cred că știința istorică românească a câștigat prin Mircea Gheorghe Abrudan un iconograf de marcă, iubitor de cunoaștere, exigent și inspirat în a dovedi că istoria nu trăiește din marketingul demitizărilor cu orice preț, ci din căutarea izvoarelor istorice reale, curate, lucide.

Textul preferat:

„Trebuie să afirm însă, cu cea mai mare modestie, că n-am cuprins cu adevărat nimic din ceea ce nu s-a întâmplat și că totul a fost cumpănit cu mare exactitate, după model pretorian, și a fost desenat în conformitate cu situația și proporția reală…” (pp. 115-116)

autor: Constantin Necula, sursa: Q Magazine

(Visited 110 times, 2 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.