Istoria proiectului Roşia Montană (şi a altor proiecte din Apuseni)

Istoria proiectului Roşia Montană (şi a altor proiecte din Apuseni)

by -
4 689

Aurul este exploatat la Roşia Montană de peste 2000 de ani,   continuu. Până în 1970, exploatarea s-a facut în subteran, prin galerii, în masivele Cetate, Cârnic, Orlea etc.

Începând cu anul 1970, s-a trecut  la exploatarea la suprafaţă, în carieră deschisă (mină) în masivul Cetate, distrugându-se mai multe urme importante ale exploatării vechi, romane; înălţimea masivului Cetate  a scăzut în timp cu 120 metri. Exploatarea  din cariera Cetate era  de maximum 400.000 tone minereu pe an, cu o concentraţie medie de 1,57 grame/tonă. Minereul era transportat la un concasor din interiorul carierei Cetate, trecea printr-un puţ către un transportor subteran pe bandă rulantă şi apoi într-un al doilea puţ. De aici, minereul era transportat 6,5 km de-a lungul unei căi ferate cu ecartament îngust către un concasor secundar, situat lângă uzina de preparare Gura Roşiei. Minereul concasat era transportat pe bandă peste drumul naţional DN 74A către uzina de preparare, unde se obţinea concentratul, prin flotaţie convenţională. Sterilele   erau  depozitate într-un mic iaz  de decantare  de lângă  Gura Roşiei.Concentratul era  apoi  transportat la Baia de Arieş,  pentru obţinerea aurului prin cianurare. Deci, nu s-a folosit cianura la Roşia Montană. Mina  veche a Statului de la Cetate, care oferea circa 800  locuri de muncă,  a fost închisă în 2006, ca nerentabilă, şi dezafectată !, pentru a face loc  proiectului RMGC.

Proiectul  propus de RMGC (de fapt de Gabriel şi acceptat de Stat)  la Roşia Montană a fost definitivat în forma cunoscută astăzi  în anul 2001 ! El este gigantic,  prevede exploatarea a 13 milioane tone minereu anual (deci de 32 de ori mai mare decât exploatarea statului  în mina veche) , timp de 16 ani, în 4  cariere deschise (mine)  în masivele Cetate, Cârnic, Orlea şi Jig  situate în jurul centrului istoric al comunei Roşia Montană.  Centrul istoric este  monument istoric,  şi are  43 de case monument istoric (localitatea  a înflorit  când  aurul aparţinea proprietarilor de teren, nu statului !).  Proiectul prevede folosirea a  1.581.760 tone de subtanţe  periculoase  (din care  192.000 tone de cianură de sodiu),   sterilele  fiind depozitate într-un iaz de decantare de  300 ha, cu un baraj  înalt de 180 m, situat  peste satul Corna din comuna Rosia Montană, la 2 km de Abrud.  Proiectul va oferi  în medie 217 locuri de munca (conform studiului comandat de Gabriel lui Independent Mining Consultants Inc. în 2003 , care se afla pe site-ul lui Gabriel, dar a fost retras !).  Sumele vehiculate  de RMGC ca beneficiu pentru România sunt  total exagerate  şi cresc an de an, ca să impresioneze şi să convingă  să fie acceptat  proiectul. Analizat din toate punctele de vedere, proiectul RMGC nu este  însă de interes naţional, după cum Grupul nostru a demonstrat,  cu argumente,  din 2002 încoace!

Este uimitor (?)  cum o afacere începută oficial la 4 septeptembrie 1995 printr-un  contract de cooperare semnat între actuala Minvest şi  o companie a lui  Frank Timiş, probabil (căci Gabriel Resources Ltd., Gabriel pe scurt, companie canadiană,  cotată la bursa din Toronto)  şi  filiala sa Gabriel Resources Limited (Gabriel Jersey pe scurt, companie englezească) au fost înregistrate în registrul companiilor abia  la 28.05.1996),   afacere care avea în vedere aurul din iazul de decantare de lângă Gura Roşiei,  să devina prin “rostogolire” proiectul minier gigantic  promovat agresiv în media până în ziua de astăzi.

Amintim istoria lui (şi adiacent a altor proiecte), pe scurt:

La data de 4 septembrie 1995 a fost semnat  deci un contract de cooperare între Regia Autonomă a Cuprului Deva  (actuala Companie Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului „Minvest” – S.A. , Minvest in continuare)   şi  actuala Gabriel  (?) – pentru  explorări în iazul de decantare de lângă Gura Roşiei  (lângă Roşia Montană).

Pe 28 mai 1996,  compania Starx Resources Ltd., reactivată, încorporează compania  Gabriel Resources Limited („Gabriel Jersey”) ; compania părinte, Starx Resources Ltd.,  a fost rebotezată  „Gabriel Resources Ltd.” („Gabriel”)  şi cotată imediat la bursă – simbol GBU pe bursa din Vancouver, iniţial;  preşedinte al Gabriel este Vasile Frank Timiş. Data de 28 mai 1996 figurează în documente ca data înregistrării companiilor „Gabriel” (Canada) şi „Gabriel Jersey” (Marea Britanie).

Pe 17 dec. 1996, Gabriel   intră într-o înţelegere  cu Gabriel Jersey. La adunarea  generală extraordinară din 27 martie 1997, Gabriel a obţinut acordul acţionarilor pentru achiziţionarea tuturor acţiunilor lui Gabriel Jersey.  Pe 11 aprilie 1997, Gabriel a  scos 15.000.000 acţiuni  pentru achiziţionarea tuturor acţiunilor lui Gabriel Jersey. Ca rezultat, acţionarii lui Gabriel Jersey care şi-au vândut  acţiunile au  devenit acţionarii majoritari ai lui Gabriel. Aceasta tranzacţie,  prin care    controlul companiei părinte (Gabriel)  trece la acţionarii subsidiarei (Gabriel    Jersey)  este contabilizată  ca o preluare inversă (reverse takeover).

Pe 7 iunie 1997,  s-a format Euro Gold: Gabriel a intrat, prin  subsidiara Gabriel Jersey,  într-un Contract de încorporare şi   Articol de Asociere cu Regia Autonomă a Cuprului Deva („Regia Deva”):  şi trei acţionari minoritari: CARTEL BAU –  S.A., FORICON – S.A., COMAT  TRADING  –  S.A., care au dus la formarea companiei mixte  Euro Gold Resources S.A. („Euro Gold”) (actuala Rosia Montana Gold Corporation – RMGC)  (Gabriel Jersey  65%, Regia Deva  33,8% şi cei trei acţionari câte 0,4%); proprietăţile incluse în înţelegerea „Romanian Properties” sunt Roşia Montană şi Bucium. Gabriel a contribuit  cu 357.000 USD pentru capitalizarea initială a lui Euro Gold. În ACTUL ADITIONAL Nr. 3/1998 al Euro Gold , se scrie: „ Regia se obligă, conform Legii Minelor, să obţină licenţele de explorare şi exploatare  pentru perimetrele care fac obiectul acestei societăţi. Regia se obligă să transfere societăţii aceste licenţe de  explorare, dezvoltare şi exploatare în termen de 7 zile lucrătoare de la obţinerea lor” (Mon. Of. Partea a IV-a, Nr. 3290/1998).

Pe 26 iulie 1997,  s-a format Deva Gold S.A., printr-un  Contract de Încorporare şi Articol de Asociere  între Castle Europa Ltd. (acţionar principal Vasile Frank Timiş)  (60%),  Regia Deva (38,5%) şi   aceleaşi trei companii miniere   CARTEL BAU –  S.A., FORICON – S.A., COMAT  TRADING  –  S.A. (1,5%) (proprietăţile incluse în înţelegere sunt  Certej-Săcărâmb şi Zlatna-Hanes – n.a.).  ”Regia este de acord ca, în conformitate cu prevederile Legii minelor (care nu apăruse încă la data aceea -n.a.),  să transfere societăţii licenţele de explorare (exploatare) pentru perimetre pe care societatea le consideră necesare pentru dezvoltarea proiectului, perimetre arătate în preambulul contractului, cât mai repede cu putinţă, în termenul prevăzut de lege.” (Mon. Of. Partea a IV-a, Nr. 3339/1998).

Pe 8 dec. 1997, Gabriel a făcut o înţelegere cu acţionarii lui Castle Europa Ltd. (the „Castle Europa Agreement”) să achiziţioneze tot capitalul lui Castle Europa pentru 5 milioane acţiuni şi o plată totală de 425.000 USD.  Castle Europa este o companie privată cu 3 acţionari. Tranzacţia este  de tipul „related party transaction”, deoarece Preşedintele lui Gabriel (Frank Timiş n.a.)  este acţionar principal al Castle Europa. Conform cu  „Castle Europa Agreement”,  Gabriel va împrumuta Castle Europa Ltd. cu 355.000 USD, pentru ca aceasta să-şi plătească contribuţia sa de capital pentru cei 60% în Deva Gold.

Pe 16 martie 1998 este publicată  Legea Minelor nr. 61, care spune printre altele:

„Resursele minerale … fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român” (Art. 1), „Explorarea se realizează pe baza unei licenţe exclusive…”(Art. 9(1),  „Licenţa de explorare se acordă pentru o durată de maximum 5 ani, cu drept de prelungire pentru cel mult 3 ani…” (Art. 9 (3)),  „Exploatarea minieră se realizează pe baza unei licenţe exclusive …” (Art. 10 (1)), „Licenţa de exploatare  se acordă pentru maximum 20 ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de câte 5 ani.” (Art. 10 (4)),  „Prevederile licenţei ramân valabile pe toată durata acesteia” (Art. 11 (2)), „ În limitele unui perimetru de  exploatare autoritatea competentă poate acorda,  în condiţiile legii, unor persoane juridice, altele decât titularul licenţei,  dreptul de explorare şi/sau exploatare pentru unele resurse minerale, cu acordul titularului.”(Art. 15).

În 26 martie 1998, Gabriel  a achiziţionat Castle Europa S.A., adăugând astfel alte două proprietăţi în România. Gabriel are deci 4 proiecte în România, toate în patrulaterul de aur: Roşia Montană, Bucium,  Certej-Săcărâmb, Zlatna-Hanes.  Activităţile lui Gabriel au loc în două companii mixte  cu Regia  Deva:  Euro Gold Resources S.A.  şi Deva Gold S.A. Prin subsidiara sa Gabriel Jersey,  Gabriel deţine 65% din Euro Gold,  care a fost stabilit cu focus pe Roşia Montană şi Bucium, iar prin subsidiara sa Castle Europa Ltd., Gabriel deţine 60% din Deva Gold, care a fost stabilit cu focus  pe Certej-Săcărâmb şi Zlatna-Hanes.

– Prin H.G. nr. 808 /13.11.1998 s-a înfiinţat  Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului „Minvest” – S.A., cu sediul în Deva, din Regia Autonomă a Cuprului Deva.

În 1999,  printr-o majorare de capital,  Gabriel  şi-a mărit participarea  la Euro Gold în proiectele  sale la Roşia Montană  şi Bucium de la 65 %  la  80%, ca rezultat al terminării studiului de fezabilitate; Regia Deva a coborât  participarea sa la 19,31%. Gabriel a „fost capabil” să extindă mărimea (perimetrul  n.a.) celor 4 licenţe minerale existente pentru a acoperi  arii cunoscute de mineralizare, adiţionale”.  În 1999, Gabriel a achiziţional 2  proiecte noi, Bolcana şi Băiţa-Crăciuneşti, având acum 6 proiecte în Patrulaterul de Aur al României.

În 1999,  au fost emise de guvern  Licenţe de exploatare lui Minvest  ca titular (ca să exploateze)  şi lui RMGC ca şi companie afiliată (ca să exploreze !) – pentru  mina veche a Statului  (400.000 tone minereu anual, din cariera deschisă în masivul Cetate)  – şi lui Deva Gold ca şi  companie afiliată – pentru  minele vechi ale Statului de la  Certej, Zlatna şi Bolcana. Licenţa de exploatare pentru Roşia Montana are numărul 47/1999 şi este  deci o licenţă mixtă,  de exploatare şi explorare, contrar legii. Peste tot se afirmă  că Licenţa 47 este pentru proiectul Roşia Montană, ceea ce este fals, deoarece proiectul  nu era  definitivat încă la acea dată !!! La fel se întâmplă cu celelalte licenţe. Contractele de licenţă de exploatare prevăd că Minvest va transfera titlul „pentru proiectul Roşia Montană” lui RMGC şi titlul „pentru proiectele Certej, Zlatna  şi Bolcana” lui Deva Gold, respectiv, în momentul în care compania predă un  studiu de fezabilitate pozitiv (cine l-a verificat ?- n.a.) , un plan de dezvoltare, un studiu de impact asupra mediului şi un  plan de închidere  lui Minvest;  Agenţia Naţională  pentru Resurse Minerale (ANRM pe scurt)  va trebui să consimtă la transferul contractelor de licenţă de exploatare.

În 1999, au fost emise  Licenţe de explorare lui Minvest ca titular  „pentru proiectul Bucium” şi „pentru proiectul Băiţa-Crăciuneşti”.

În 2000 , se modifică denumirea societăţii din EURO GOLD RESOURCES – S.A. în  ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION – S.A. (RMGC în continuare) (www.rosiamontanagoldcorp.com )

În decursul anilor 1999-2001, cele   6 licenţe (4 de exploatare (Roşia Montană, Certej, Zlatna, Bolcana şi 2 de explorare)  au fost transferate  de la Minvest către  RMGC sau Deva Gold respectiv (ca să exploreze pentru proiectele lor noi), Minvest rămânând companie afiliată  în cazul licenţelor de exploatare  (ca să exploateze minele vechi) (un fel de „preluare inversă”). Să observăm că prin aceste transferuri, aprobate de ANRM, participarea Statului  (prin Minvest) a scăzut de la 100% la  nici 20% (în RMGC) !

În 15 februarie 2000,  Gabriel a anunţat o restructurare a corporaţiei, care va avea ca rezultat divizarea potofoliului existent de proiecte de resurse minerale în două companii publice separate, Gabriel şi European Goldfields.  În 13 iunie 2000 s-a terminat reorganizarea lui Gabriel, în sensul că a fost creată noua companie European Goldfields Ltd. (www.egoldfields.com ); Gabriel a transferat lui European Goldfields proiectele sale  de la Certej, Zlatna, Bolcana şi Băiţa-Crăciuneşti.

– În octombrie 2002, pe baza licenţei  de exploatare 47/1999 pentru mina veche,  RMGC  a depus (ilegal, credem) documentaţia  necesară  declanşării procedurii de obţinere a acordului de mediu pentru proiectul său, cu 4 mine, neaprobat încă (pentru care nu există licenţă de exploatare pentru el !!). Documentaţia  a inclus şi documentul numit  „Proiectul Roşia Montană. Descrierea Proiectului” [DP], de 54 pagini,  care  prevedea în graficul general  depunerea  în ianuarie 2003 a  “Raportului asupra studiului de impact social şi asupra mediului (EIA)”;  în urma acestui Raport, după informări şi consultări publice,  Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor   ar fi trebuit să decidă dacă să emită sau nu acordul de mediu.   Dar RMGC nu a depus  la termenul stabilit  EIA;  mai mult,  în urma  opoziţiei la proiect a asociaţiei Alburnus Maior  a proprietarilor din Roşia Montană şi Bucium (www.rosiamontana.org), a Bisericii catolice şi a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe din România, a rapoartelor negative complexe ale Academiei Române din martie şi mai 2003 (www.acad.ro) şi ale Grupului pentru salvarea Roşiei Montane  al Academiei de Studii Economice din  august 2002 şi  mai 2003,   în urma protestelor ICOMOS  şi a peste 1000 istorici şi arheologi din întreaga lume, în urma protestelor organizaţiilor ecologiste şi a ONG-urilor,  RMGC şi-a retras  pe ascuns în iunie 2003 documentaţia depusă în octombrie 2002.

Pe 27 martie 2003, este publicată  noua Lege a Minelor nr. 85, care în mare măsură  păstrează prevederile din Legea 61, dar  aduce în plus unele precizări importante; de exemplu,  Art. 25 modifică Art. 15 din Legea 61 astfel: „În limitele unui perimetru de  explorare/exploatare, autoritatea competentă poate acorda, în condiţiile legii, unor persoane juridice, altele decât titularul licenţei,  dreptul de explorare şi/sau exploatare pentru alte resurse minerale, cu acordul titularului.” Să observăm că licenţa mixtă (de exploatare şi explorare a aceluiaşi minereu)  pentru Roşia Montană nu ar mai fi posibilă  prin Legea minelor 85, datorită Art. 25, dar  şi Art. 11 !

–  În dec. 2004,  RMGC a depus din nou documentaţia pentru obţinerea acordului de mediu, tot pe baza licenţei de exploatare 47 !, când a prezentat public  noul document  Memoriu de  prezentare a proiectului [MPP], de 204 pagini. Gabriel  a promis să prezinte “Raportul asupra studiului de impact social şi asupra mediului ”, ca ultimă fază a procedurii de obţinere a acordului de mediu, în martie 2006. Se observă că se doreşte obţinerea acordului de mediu înaintea  eliberării noii licenţe de exploatare,   pentru proiect.

– În 2006, toate minele statului au fost închise, ca nerentabile, dar licenţele de exploatare pentru Roşia Montană  (nr. 47) şi pentru Certej au rămas încă active, în folosul comercial al lui RMGC şi Deva Gold (adică Gabriel şi European Goldfields), până la obţinerea licenţelor noi! Se menţine voit,  credem, de către  ANRM, RMGC şi Deva Gold, confuzia că  licenţele de exploatare vechi sunt pentru proiectele noi !

Prin majorările de capital  ale RMGC din 2004 şi 2009, când Minvest a fost împrumutată de Gabriel ca să-şi poată plăti participarea sa la majorare, Minvest mai deţine practic doar 0,02% în RMGC, după calculele noastre!

Din 2009, redevenţa este de 4%, în loc de 2% (în bani, nu în natură (aur, argint etc.) !).

Din 2009,  Gabriel  deţine, prin subsidiara ROM AUR S.R.L.,  şi o  licenţă de explorare la Băişoara.

Din iulie 2011, RMGC mai are doar 2 acţionari: Gabriel Jersey 80,69% şi Minvest 19,31% (practic 0,02%) !!!

Din 1996 până astăzi, RMGC (Gabriel) tot explorează la Roşia Montană – o zonă cunoscută geologilor de multă vreme.  Şi are tot interesul să continue să exploreze, pentru că din emisia de acţiuni pe bursa din Toronto, pe seama aurului din România, ies bani şi pentru explorare şi pentru un trai foarte bun pentru unii, după cum se vede din analiza  recentă   pe care a făcut-o  Grupul nostru („Calul troian la Roşia Montană”, aprilie 2011).

Trebuie să lămurim un lucru,  pentru a  înţelege  de ce credem că  sunt nereguli cu  proiectele  RMGC şi Deva Gold: Conform Legii Minelor 61/1998 şi Legii Minelor 85/2003, un proiect minier se dezvoltă  (pregăteşte) pe baza unei licenţe de explorare (obţinută prin concurs public de oferte !), exclusivă,  valabilă  5 – maximum  8 – ani,  când titularul face explorări pe  perimetrul  atribuit  prin licenţa de explorare. Dacă  titularul proiectului  consideră ca merită să treacă  la exploatarea zăcământului explorat  pe perimetrul respectiv, atunci titularul cere şi  va primi (în anumite condiţii)  o licenţă de exploatare, exclusivă,  valabilă minimum 20 de ani, pe baza căreia poate să  treacă la exploatarea,  pe un perimetru de exploatare fixat, a zăcamântului explorat. Perimetrul unei  licenţe de exploatare nu poate fi modificat, cel al unei licenţe de explorare poate fi micşorat. Acordul de mediu  este cerut de lege pentru a trece la execuţia lucrărilor prevăzute în licenţa de exploatare.

Ori, Gabriel, o companie junior,  care are doar explorare nu şi exploatare în obiectul său de activitate !, nu a participat la nici-un concurs public de ofertă; a fost „aleasă” de Stat pe nu ştim ce criterii şi a fost sprijinită constant.   Sub  licenţa de exploatare nr. 47/1999   (emisă de ANRM în 1998  pentru Minvest – şi pentru care Hotărârea de guvern este  dată în  1999 – şi  transferată lui RMGC în 2000)  s-a făcut  atât  exploatare de către  Minvest la mina veche, din masivul Cetate,   cât  şi  (ilegal  credem noi)   explorare de către  RMGC, pe acelaşi perimetru,  perimetru care a fost  modificat în timp (mărit de două ori şi micşorat o dată) în interesul RMGC, pentru explorare. Pentru moment, RMGC nu are deci  licenţa de exploatare pentru proiect, dar a cerut (şi i s-a permis)  acord de mediu pe baza licenţei vechi nr. 47/1999, obţinută de Minvest pentru mina veche,  de mici dimensiuni (400.000 tone minereu anual), închisă în 2006. Proiectul RMGC este deci dezvoltat (ilegal  credem noi) pe baza  licenţei de exploatare  nr. 47/1999.

La fel de ilegale  sunt  – credem noi – şi celelalte trei  proiecte bazate pe   licenţe de exploatare la  Certej, Zlatna şi Bolcana –   mai nou, a rămas doar Certej –  deţinute  de Deva Gold. Proiectele bazate pe licenţe de explorare, Bucium şi  Băiţa-Crăciuneşti,  credem ca sunt ilegale datorită modificării prin mărire a perimetrelor.

Trebuie să mai lămurim un lucru: licenţa 47  (conţinutul ei)  şi actele ei adiţionale  sunt  secrete (ca şi celelalte licenţe).  ANRM şi Ministerul Industriilor (actualul Minister al Economiei şi Comerţului) au contat desigur  pe acest lucru: societatea civilă nu va putea afla nimic.  Din fericire, conform uzanţelor internaţionale (care nu se aplică la noi),  Gabriel  a pus pe site-ul său www.gabrielresources.com , în Rapoartele Anuale şi în Comunicate,  multe informaţii pentru acţionarii săi;  punând cap la cap aceste informaţii  –  ca într-un  puzzle – am putut  deduce conţinutul licenţei 47, am  aflat de modificările perimetrului său, etc.  Am avut la dispoziţie şi cele două documente  [DP] şi [MPP] emise de RMGC şi unele  documente publicate în Monitorul Oficial partea a IV-a.

În încheiere:

1).   Toate minele de aur ale statului au fost închise în 2006 şi dezafectate, în aşteptarea  „marilor investitori”, dar licenţele de exploatare  pentru Roşia Montană  (RMGC) şi Certej  (Deva Gold)  mai figurează  la ANRM ca licenţe de exploatare active, în favoarea RMGC şi Deva Gold., deşi ele nu sunt licenţe de exploatare pentru proiectele RMGC şi Deva Gold respectiv (au fost pentru minele vechi ale statului, închise acum).

2). Licenţa de explorare pentru Bucium a RMGC stă în aşteptare din 2007, când a expirat,   ca să fie  transformată  în licenţă de exploatare,  ceea ce  se va întâmpla,  conform înţelegerii, dacă proiectul Roşia Montană este acceptat (planul este că la Bucium deşeurile s-ar deversa tot în  iazul de decantare din valea Cornei, prevăzut în proiectul Roşia Montană).

3). Dacă este aprobat proiectul Roşia Montană  (RMGC), vor fi aprobate deci  tacit  şi proiectele Bucium (a RMGC)  şi   Băişoara (aparţinând lui   Rom Aur S.R.L, subsidiară  tot a  lui Gabriel, ca şi RMGC)  dar  şi Certej  (Certejul  de sus, cum îi spun acum) (a lui Deva Gold)  şi Băiţa (acum, a lui Mineral Mining) – toate în Munţii Apuseni.

4). Se impune desecretizarea acestor licenţe şi a anexelor lor, pentru a vedea amploarea premeditării afacerii.

5). În consecinţă, proiectul Roşia Montană trebuie  oprit, cu orice preţ !

 

26 august 2011

Grupul pentru Salvarea Roşiei Montane

din Academia de Studii Economice

 

prof.univ.dr. Marin Andreica

prof.univ.dr. Afrodita Iorgulescu

ec. ing. Gheorghe Manea

(Visited 231 times, 1 visits today)

4 COMMENTS

  1. La cat s-a furat in tara asta nu mai conteaza . Chiar daca nu se finalizeaza proiectul acesta , nu va faceti sperante , nu se lasa mafiotii pana nu pun mana pe aur.Sant precum hienele care au simtit mirosul hoitului. Acestea sunt binefacerile pseudocapitalismului si al intrarii in Uniunea Europeana.Sa fim sanatosi ca belelele vin.

  2. @Gipsy,frate,realista analiza si o critica sociala demna de urmat! Sincere felicitari,pentru modul tau natural si realist de a comenta!

  3. Trebuia oprita demult exploatarea acestei zone poate unica in Europa.De ce spun ” demult” pt faptul ca strainii dupa 89 au furat si distrus cam tot ce „lucea” .Exemple,pai Delta Dunarii, am inteles ca fff multe companii si-au facut „rostul” pt faimoasele icre negre,la fel si cu faimoasele trufe ,avand o valoare mai ceva ca aurul .Am filmate si declaratii in care se stie ca italienii cresc si cumpara in Romania caini dresati speciali pt a depista aceasta trufa rara.Dupa ce isi umple sacii cu trufe ,in urma lor otraveste terenul pt a nu avea o eventuala concurenta romaneasca.Stiati asta? Toate astea se intampla in padurile specifice din…ROMANIA.La noi in tara se gasesc cinci tipuri de trufe ,iar in tot occidentul poate chiar in lume ,doar doua si acelea ffff rare.Aceste trufe iau drumul occidentului cu eticheta straina.La fel s-a facut si cu multe specii de pesti tipici Deltei Dunarii si chiar Marii Negre,iar anumite specii de la noi au fost supra-exploatate pana la disparitia anumitor specii care produceau faimoasele icre negre de cea mai buna si cautata calitate.Acest genocid economic l-au facut italienii in 1992 .Anumite rase de caini carpatin,mioritici au fost luati si transformati tot de italieni ca „productie proprie”.Laptele romanesc este adus in Italia pt a produce faimosul parmiggiano reggiano pt ca laptele romanesc este cu mult mai superior celui european datorita climei si naturii unice din tara noastra.Este fff rezistent la prelucrare mentinand calitatile specifice.Va apun ca multe produse ,materii prime ajung la marile firme din occident sub diferite marci.Chiar si anumite medicamente.Vad in fiecare zi la TV cum cetatenii tarii in care traiesc isi lauda tara de la un capat la altul ,vanzand fum pe post de friptura.Ma doare sufletul cand vad ca unii au motive „neavand motive” de a-si lauda tara ,iar noi romanii nu speculam prin produsele noastre ceea ce strainii vor cu tot dinadinsul.Rosia Montana,….strainii de mult erau cu ochii pe ea ,numai la noi prin guvernatii astia manechini, nu se vroia vazuta.Aici e mana jidaneasca, ce Doamne iarta-ma era asa de greu?! Ca Rosia Montana sunt fff multe locuri in tara noastra care le-ar lua mintile la turisti ,dar nu se face reclama ,exact ca litoralul romanesc daca va aduceti aminte ,cand pe vremea comunismului Romania avea cei mai multi turisti.Tot cea fost de productie romaneasca a fost vandut (nu mai dau exemple) ,iar ce nu s-a reusit sa fie vandut s-a distrus.Asa fac hotii si talharii de profesie.Eu unul nu cred ca se va rezolva ceva in favoarea si intereselor romanilor cu Rosia Montana .N-au fost rezolvate altele mai mici ,dar asta???… cat un munte….Sacalii misuna si vorbesc multe limbi in tara noastra ,dar culmea, la afaceri vorbesc aceeasi limba si nu este deloc engleza ci aceea veche si antica de demult .Au apucaturi poate mai vechi si mai spurcate ,decat meseriile pe care au tot practicat-o saracele prostituate.Ele (prostituatele) sunt cu mult mai doamne si mai curate decat multe prostituate din guvern si profitorii lor straini de afaceri.Iertati-ma pt expresie dar am vrut sa spun lucrurilor pe nume.Doamne Ajuta popor Roman si chinuit…….Romania mea de dooor…de prin lunci si din ogor…

  4. Imbucurator faptul,ca Societatea Civila ia atitudine impotriva furtului nerusinat,de catre straini la Rosia Montana! Exploatarea trebuie sa ramina obligatoriu in miinile Staului Roman,ca din beneficiile extrase sa poata fi imbunatatit traiul de zi cu zi a Poporului Roman,care de 20 de ani este furat continuu pe toate planurile,evident, cu actualii guvernanti si clasa politica incompetenta de conduce tara spre prosperitatea si bunastarea cetatenilor Romaniei! P.S. Este cunoscut faptul ca Organizatii Mondiale de Protectie a Mediului au luat atitudine impotriva exploatarii si a acestui program colos,de a opri pentru evitarea unei Catastrofe a Mediului de la Rosia Montana! Sa auzim numai de bine!

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.