Dracii Europei

Dracii Europei

by -
1 396

In general sunt apolitică. Îmi îndeplinesc însă minimele obligaţii „cetăţeneşti”, adică: mă duc la vot şi urmăresc, destul de superficial, e drept, mersul lucrurilor din România.

Cred sincer că a fi cetăţean al unei ţări nu e o chestie pasivă, ca o prăjitură pe care trebuie doar să o guşti cu linguriţa. Cred că prăjitura asta mai trebuie să o şi găteşti din când în când căci altfel te trezeşti că nu mai ai din ce gusta.

Nu sunt o persoană practică şi politica mi se pare o chestiune care ţine de practică. Prefer să mă scufund în romane cu ale lor castele de hârtie şi să uit de tărâmurile astea care, de fapt, într-un fel ne definesc.

Am dat însă fără să vreau de politică şi mi-a tras şi câteva palme bune. Destinul m-a plimbat prin occidentul pe care toţi îl vedem cumva mai frumos, mai luminos şi mai prietenos decât România noastră plină de manele. În occidentul ăsta eu am învăţat, în felul meu e drept, să fac politică. Am învăţat sa-i reproşez occidentului că nu ştie să ne respecte. Nu pentru că habar nu are unde e România, nu pentru că e convins că Transilvania e doar o invenţie, nu pentru că nu ştie că ţiganii nu sunt Români şi de cele mai multe ori îmi spune că a fost în România şi i-a plăcut tare mult Budapesta. Nu de asta.

Sofia, Budapesta, Bucureşti, Praga, Bratislava, Varşovia e tot un drac pentru ei şi noi tot draci din est suntem. Dintr-un anumit punct de vedere, însă, e tot un drac şi pentru noi. Numai că dracul nu suntem noi, ci e cel care ne uneşte într-o chestiune care de prea multe ori e trecută cu vederea. Mă refer la dracul comunist. La „celaltă” ciumă politică a Europei.

De multe ori ne simţim şi noi dracii care strică Europa. Nu! Dracul nu suntem noi! Nu suntem noi dracii într-o Europă în care copii lui Sartre urlă că noi am înţeles prost comunismul. Într-o Europă în care până şi noi dracii ăştia indiferenţaiţi din est tindem să credem acelaşi lucru. O Europă în care ţi-e dat să vezi pe stradă afişe electorale cu secerea şi ciocanul de parcă mimic nu s-ar fi întâmplat. O Europă în care e interesantă numai prima epidemie de ciumă din secolul douăzeci şi a doua e trecută cu vederea de parcă ar fi fost o simplă gripă la care s-a găsit antidotul deja.

E un drac care a provocat prea multe victime şi pe care Europa îl trece cu vederea…
Asta îi reproşez eu occidentului. Oricât am fi noi de draci în ţările lor, ei sunt ceva mai draci cu noi.

Postul ăsta s-a născut dintr-o chestiune de fond, dar a fost propulsat de vizionarea unui film, pe care aş vrea să-l vâr sub nas tuturor dracilor din vest. Vi-l recomand. După cum se vede pe mine m-a îndrăcit rău.

P.S: Sunt două chestii care nu mă conving, totuşi, întru totul în filmul ăsta: să nu uităm că Ana Pauker (e doar un exemplu) era evreică şi nu înţeleg de ce nu se pomeneşte nimic despre persecuţiile creştinilor.

autor: Korova

sursa:www.korovab.blogspot.com

(Visited 40 times, 1 visits today)

1 COMMENT

  1. Nu se pomeneşte nimic pentru că făcea parte din „poporul ales”, ceilalţi de orice fel ar fi sunt făcuţi de „Domnul” pentru a fi exploataţi… când se va trezi umanitatea???

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.