Nicolae Ceausescu: „Ungaria a devenit centrul celor mai reactionare cercuri din Europa”,...

Nicolae Ceausescu: „Ungaria a devenit centrul celor mai reactionare cercuri din Europa”, de vină fiind…legionarii! Revizionismul, politică de stat pentru Ungaria.

by -
4 561

Revizionismul a devenit (dupa 1918) pentru Ungaria o politică de stat. Nu este lipsit de semnificaţie că cel dintâi prim-ministru european care l-a vizitat pe Hitler, imediat după venirea la putere, în 1933, a fost Gömbös, conducătorul guvernului de la Budapesta. Cu ajutorul Germaniei şi Italiei, în august 1940, Ungaria a obţinut o parte a Transilvaniei. Recuperarea acestui teritoriu de către România a avut loc în octombrie 1944, după lupte grele, purtate împotriva trupelor ungare şi germane. Tratatul de la Paris, din 10 februarie 1947, confirma anularea dictatului de la Viena.

Incluse în spaţiul de dominaţie sovietic, Ungaria şi România au devenit „ţări prietene”, chiar „surori” făcând parte din acelaşi bloc militar (Tratatul de la Varşovia, creat în 1955). În manualele şcolare şi cărţile de istorie din Ungaria continua să se critice dictatul de la Trianon, iar Transilvania să fie prezentată ca leagănul naţiunii maghiare. Replica românilor era slabă, manifestându-se cu intermitenţe; propaganda românească în străinătate era aproape inexistentă.

Indiferent de concepţiile lor politice, ungurii au acţionat solidar, promovând ideea Ungariei Mari sau aUngariei Milenare, a Regatului lui Ştefan ce Sfânt. Istoria a fost, pentru Budapesta, o coordonată politică esenţială, indiferent de regimul politic care s-a succedat, după 1918. Istoria a fost folosită şi în 1989 (nota FN: si in 2011), pentru a promova politica de reforme, dar şi revizionismul teritorial.

La 16 iunie 1989 s-au organizat la Budapesta mari festivităţi; la catafalcul lui Imre Nagy au depus coroane de flori preşedintele Parlamentului, premierul Ungariei şi alţi demnitari. Au mai depus coroane decanul corpului diplomatic (peruan), însoţit de ambasadorii SUA, Iugoslaviei şi Argentinei. De asemenea, au depus coroane reprezentanţi ai postului de radio Europa Liberă, delegaţi ai emigraţiei române din Franţa, ai Solidarităţii din Polonia, ai Chartei 77 din Cehoslovacia, ai Partidului Comunist Italian ş.a.

Manifestaţiile de la Budapesta din 16 iunie 1989 au format obiectul unei analize a Comitetului Politic Executiv, desfăşurată chiar a doua zi. Prezentăm în continuare, un document, aflat în Arhivele Naţionale Istorice Centrale, fondul C.C. al PCR Cancelarie, dosar 47/ 1989.

 

Stenograma

Şedinţei Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din ziua de 17 iunie 1989

 

Şedinţa a fost prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist, preşedintele Republicii Socialiste România.

Şedinţa a început la orele 22.30.

La şedinţă au participat tovarăşii: Bobu Emil, Ceauşescu Elena, Ciobanu Lina, Coman Ion, Dăscălescu Constantin, Dincă Ion, Dobrescu Miu, Fazekaş Ludovic, Mănescu Manea, Niculescu Paul, Olteanu Constantin, Oprea Gheorghe, Pană Gheorghe, Popescu Dumitru, Andrei Ştefan, David Gheorghe, Gere Mihai, Gîdea Suzana, Mureşan Ana, Pacoste Cornel, Postelnicu Tudor, Radu Constantin, Radu Ion, Stoian Ion, Curticeanu Silviu, Sârbu Ion.

Tov. N. Ceauşescu: Tovarăşi,

De fapt aţi auzit la televizor scopul pentru care am convocat această şedinţă: am primit ştirile despre manifestările care au avut loc ieri la Budapesta. Sigur, problema reînhumării unor cetăţeni vinovaţi sau nevinovaţi este o problemă internă, nu ne priveşte direct, este o problemă care îi priveşte pe ei, dar, de fapt acesta a fost un prilej ce a fost folosit pentru intensificarea activităţii celor mai reacţionare cercuri din Ungaria, cu caracter şovinist, revizionist, anticomunist, împotriva Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. Au cerut inclusiv lichidarea partidului, a socialismului, ieşirea din Tratatul de la Varşovia. Şi aceasta este o problemă care priveşte pe fiecare ţară, dar este o problemă care, în condiţiile actuale, ne priveşte pe toţi, pentru că este legat de o capitulare în faţa NATO, că încă pericolul de război continuă să existe.

În acelaşi timp, ceea ce însă ne-a atras foarte serios atenţia este faptul că aceasta a fost folosită pentru manifestări antiromâneşti, acolo şi-a găsit loc aşa-zisa organizaţie a Ardealului – teritoriul României, şi aşa – zisa grupareRomânia liberă, cum îi spun ei, din care fac parte cetăţeni români, de origine română: elemente legionare, fasciste, pe care ei le-au organizat, şi câteva elemente declasate, fasciste, inclusiv au venit din occident o serie de elemente legionare care au găsit sprijin în Ungaria şi au participat la aceste manifestări.

Sigur, situaţia este deosebit de gravă. Practic s-ar putea spune că este mai gravă decât în 1956. (Toţi tovarăşii: Aşa este!)

Tov. Nicolae Ceauşescu : Discuţiile care au fost atunci, dacă a fost o acţiune contrarevoluţionară sau nu, situaţia este că au fost împuşcaţi comunişti, au fost acţiuni contrarevoluţionare, anticomuniste; situaţia este bine cunoscută. Dacă această activitate este contrarevoluţionară sau nu, este o problemă a lor, dar poporul şi comuniştii maghiari au simţit ei pe pielea lor ce înseamnă aceasta.

Noi nu vrem să ne amestecăm în problemele reabilitării unora sau altora; fiecare ţară procedează cum consideră necesar, dar în momentul în care aceste manifestări au constituit de fapt un motiv – şi impresia mea este că de fapt toate acestea au fost organizate nu atât pentru reabilitare, ci pentru a stimula cele mai reacţionare cercuri, inclusiv de a primi sprijin din străinătate. Nu este întâmplător nici faptul că Senatul SUA i-au felicitat, că alte cercuri reacţionare din occident i-au felicitat şi de aceea consider că noi nu putem să stăm fără să luăm o atitudine hotărâtă împotriva acestor manifestări care sunt îndreptate direct împotriva României, a integrităţii teritoriale, a socialismului în România, prin sprijinirea celor mai reacţionare cercuri din Ungaria.

Sigur, cunoaşteţi că în Ungaria există deja grupări organizate care acţionează împotriva acestei politici, am publicat şi în ziarul Scânteia, din ziarul lor, nu pe alte căi, care sunt îngrijoraţi şi că doresc şi cheamă la unitate pentru apărarea socialismului în Ungaria, a partidului, a poporului.

Dar independent de aceasta, noi nu putem să nu luăm poziţie fermă împotriva amestecului inadmisibil în treburile interne, poziţia antiromânească împotriva construcţiei socialismului în România şi împotriva integrităţii României, şi, în acelaşi timp, politica lor revizionistă, în general, care reprezintă o încălcare a Acordurilor de la Helsinki, care pun în primejdie pacea, securitatea în Europa, care constituie o ameninţare pentru stabilitatea în această zonă a României.

Cetăţenii au ascultat, noi n-am dat, este adevărat, dar s-a ascultat la televiziune, la radio, au citit ziarele şi acestea au provocat o indignare foarte gravă, ceea ce m-au determinat acum să convoc această şedinţă pentru a discuta.

 

(Toţi tovarăşii: este o poziţie foarte bună, justă!)

 

Tov. Nicolae Ceauşescu :De aceea am dat pe scurt la televiziune comunicatul, am însărcinat pe Ioan Totu să cheme pe ambasadorii ţărilor socialiste şi să le explice poziţia noastră, să cheme pe cei din Tratatul de la Varşovia, pe albanezi şi iugoslavi separat şi separat, deşi ei am considerat că pot fi chemaţi împreună, dar separat, şi celelalte ţări socialiste – Cuba, Mongolia şi Vietnamul, şi separat Coreea şi China. De asemenea, va chema pe ambasadorul maghiar ca să exprimăm protestul oficial al guvernului român faţă de aceste manifestări – în această noapte, în această seară!

 

(Toţi tovarăşii: este foarte bine!)

 

Tov. Nicolae Ceauşescu : Ceea ce am spus aici va apare şi în presă, dar legat de toate acestea mă gândesc că poate ar fi bine ca dimineaţă să se dea o informare şi în presă, şi desigur pe urmă la televiziune, la prânz şi la radio, în care să se arate că Ministerul de Externe a chemat pe ambasadorul Republicii Populare Ungare şi a exprimat un protest oficial şi, de asemenea, a informat alte state socialiste despre îngrijorarea României pe această problemă.

 

(Toţi tovarăşii: foarte bine!)

 

Tov. Nicolae Ceauşescu : Mă gândeam iniţial să facem o declaraţie a Agenţiei noastre de presă, dar, având în vedere că s-a dat la televiziune, nu mai este nevoie.

Tov. Elena Ceauşescu : Şi informat ceea ce s-a făcut oficial în numele guvernului român.

Tov. Nicolae Ceauşescu : Şi vom vedea în raport de poziţia pe care o s-o adopte, şi poziţia altor ţări occidentale – dacă vor acorda sprijin Ungariei, va trebui să exprimăm protestul oficial faţă de această poziţie a guvernului pentru că nu putem să acceptăm o asemenea situaţie!

A nu lua o poziţie ar însemna de fapt să acceptăm , şi să încurajăm aceste acţiuni iresponsabile ale celor mai reacţionare cercuri şi de fapt – nu o să spunem în presă, dar pentru noi – luând această poziţie este şi în sprijinul elementelor cinstite din Ungaria, pentru forţele comuniste reale revoluţionare care văd că este în pericol socialismul în Ungaria şi se poate aştepta din nou la pogromurile care au fost în 1956. Aceasta nu o să spunem în presă, dar să fie clar pentru voi.

Uite, scopul acestei şedinţe acesta a fost şi am considerat că este bine să se cunoască şi dacă sunteţi de acord să procedăm aşa?

 

(Toţi tovarăşii:suntem total de acord).

 

Tov. Nicolae Ceauşescu : Acum mai m-am gândit că mâine într-o serie de întreprinderi, de unităţi să aibă loc scurte adunări şi în care să se protesteze şi să se exprime sprijinul pentru poziţia adoptată de guvernul român şi să se ceară cu hotărâre de a se pune capăt unor asemenea manifestări.

Aceasta am vrut să spun. Cu calm, dar ferm trebuie să luăm poziţie.

Dacă s-ar fi limitat să reînhumeze pe Imre Nagy, pe alţii – ei consideră că nu a fost o acţiune contrarevoluţionară – este o problemă internă, este o apreciere, şi părerea se împarte în două – că prima acţiune a fost simplă, dar s-a transformat în acţiune contrarevoluţionară, dar noi ştim bine ce a fost acolo, că au fost omorâţi comunişti şi ce pericol a fost atunci. Se pare că Imre Nagy direct nu a vrut să se ajungă acolo, el a fost un comunist, a lucrat la Comintern, dar a fost depăşit de evenimente.

Între unele elemente are au fost în fruntea grupelor de omorâre a comuniştilor se găseau trei agenţi de siguranţă din România, unul mi se pare Dudaş, care a fugit din România imediat după 23 August, că ştia că aici va fi arestat, că a trădat, acela a fost de altfel şi în timpul războiului unul din cei care au cauzat căderea de la Cluj a grupei de comunişti, prin 1942 – 1943, că au fost toţi omorâţi şi el era în Ungaria în 1956 în fruntea unei grupe care a condus pogromurile – în grupe armate.

Imre Nagy a fost în România, românii i-au acordat azil politic, a fost ţinut chiar aici la Snagov, au fost trataţi nu ca prizonieri, până au fost preluaţi înapoi de guvernul maghiar din nou. Le-am acordat azil politic, au fost trataţi în mod corespunzător. Sunt tovarăşi care s-au ocupat de ei şi am pus să strângem toate documentele ca să se ştie, şi când au fost ceruţi în anul 1957 de guvernul ungar au fost predaţi înapoi.

Însă nu de problema aceasta a reabilităţii, a reînhumării trebuiau să se ocupe, deşi nu de aceasta aveau nevoie ungurii, nu problema aceasta era. Este o problemă internă, dar de fapt aceasta a constituit un prilej şi în mod special au folosit aceasta pentru dezlănţuirea acestor manifestări anticomuniste, revizioniste, antiromâneşti, care ne privesc direct şi în faţa cărora nu putem închide ochii.

Dacă vedeau în aceasta numai o acţiune de reabilitare, nu ne preocupa nimic, dacă ne-ar fi întrebat am fi spus că greşesc, dar fiecare face ce vrea, dar noi de fapt nu de aceasta luăm atitudine, ci de faptul că aceste activităţi sint complect ostile, complect periculoase, de fapt sunt contrarevoluţionare.

 

(Toţi tovarăşii: aşa este!)

 

Tov. Nicolae Ceauşescu :Şi nouă nu ne este indiferent dacă Ungaria o să revină din nou la capitalism sau dacă o să meargă în construcţia socialistă, şi oricare ţară! Fiecare construieşte socialismul corespunzător condiţiilor din ţara respectivă. Noi înşine am luptat 20 de ani şi am realizat, dar realizând în condiţii specifice este una şi întorcându-se la capitalism şi lichidând socialismul, întorcându-ne din nou la capitalism , aceasta nu poate să nu ne preocupe ori unde s-ar întâmpla, dar cu atât mai mult când este vorba de o ţară vecină.

 

(Toţi tovarăşii : foarte bine!)

 

Tov. Nicolae Ceauşescu :Eu am explicat, că până la urmă public va trebui să exlicăm mai bine şi partidului şi poporului, poate la plenară, poate până atunci, pentru că trebuie să se înţeleagă bine, că nu putem asista la o atitudine din aceasta.

Am încercat să nu ne preocupăm aşa, şi am crezut că mai sunt manifestări dar deja….

Tov. Elena Ceauşescu :Acestea iau amploare mare şi au depăşit limita, nu sunt pe linia care merge spre comunism.

Tov. Nicolae Ceauşescu : Ungaria a devenit centrul celor mai reacţionare cercuri din Europa şi din alte ţări. A devenit un centru de acţiuni al cercurilor revoluţionare, inclusiv şi „Europa liberă” şi-a găsit loc acolo şi vor să primească corespondenţi, de fapt să devină un centru de transmisie al Europei occidentale.

Tov. Elena Ceauşescu : Centrul celor mai reacţionare cercuri şi anticomuniste!

Tov. Nicolae Ceauşescu : Este adevărat că sunt cercuri şi grupări comuniste care sunt preocupate, care au luat poziţie, dar se pare că nu au reuşit încă să pună ordine acolo după toate aceste manifestări! Să sperăm că ei vor reuşi realmente să respingă aceste activităţi care constituie un pericol pentru poporul maghiar, dar şi pentru vecini, pentru pacea şi securitatea în această regiune şi nu putem fi indiferenţi faţă de această situaţie!

In fond, aşa cum africanii sunt preocupaţi de ceea ce se întâmplă în Africa de Sud, şi noi nu putem sta indiferenţi faţă de ceea ce se întâmplă la vecinii noştri. Fiecare priveşte ce se întâmplă la vecinii săi cât timp nu ameninţă pe alţii, dar când devine o problemă şi pentru poporul prieten maghiar, dar şi pentru popoarele prietene ale altor ţări, ar însemna să nu fim comunişti, să nu acţionăm cu spiritul răspunderii pe care îl avem!

Au găsit câţiva derbedei; oricine poate să găsească derbedei şi să se denumească România liberă: – au primit o serie de legionari în aceste zile de occident – aşa-zisa Uniune a românilor liberi – că sînt tot felul de grupări fasciste care şi-au găsit locul şi au participat la aceste manifestări în Ungaria.

Nu se pot admite asemenea lucruri! Oriunde s-ar întâmpla, trebuie să luăm şi am luat poziţie!

 

(Toţi tovarăşii : just, foarte bine!)

 

Tov. Nicolae Ceauşescu : Bun. Să procedăm aşa!

 

Avem posturi de radio, unele să fie mai active pe problemele acestea, să nu tratăm numai în general!

Apărarea socialismului este obligaţia tuturor comuniştilor! Oriunde este în pericol socialismul, trebuie să-l apărăm! Aceasta este situaţia!

Cu aceasta ridicăm şedinţa.

Partidul Comunist Român

Comitetul Central, Nr. 1735

 

 

Conform celor stabilite, în zilele următoare s-a înregistrat o escaladare a disputei româno-maghiare, de parcă cele două ţări nu făceau parte din acelaşi bloc militar. În această dispută, Budapesta avea un avantaj net, fiind sprijinită de mass-media occidentală şi de mai mulţi lideri politici. Însuşi preşedintele François Mitterand a declarat că Transilvania reprezintă cu adevărat o problemă europeană, care urma să fie rezolvată. O asemenea declaraţie încuraja revizionismul maghiar, care a devenit tot mai incisiv.

Spiritele s-au domolit odată cu vizita preşedintelui american George Bush la Budapesta, în zilele de 11 – 12 iulie 1989. Acesta a fost întâmpinat cu lozinci cu caracter revizionist, între care şi „Destinul Transilvaniei se află în mâinile Marilor Puteri”. Preşedintele a declarat că SUA se pronunţa pentru menţinerea statu-quo–ului teritorial în Europa şi a sugerat să se pună capăt acestor manifestaţii.

Se pare că Ceauşescu a aflat de o asemenea poziţie a SUA, astfel că tema revizionismului maghiar a continuat să fie menţinută în activitate, inclusiv în zilele de 17 – 21 decembrie 1989. Faptul că (asa-zisa) revoluţie a pornit la Timişoara de la un pastor maghiar pare a-i da dreptate.

dupa prof. univ. dr. Ioan Scurtu

sursa: www.ioanscurtu.ro

 

(Visited 172 times, 1 visits today)

4 COMMENTS

  1. Cu mii de pacate chiar impotriva poporului roman a avut i singe si ceva nationalism dar nu suficient in daruire totala atita timp cind cu orice ocazie in actiuni ce in propia viziune isi vedea periclitata pozia in coducere dictatoriala,facea trimiteri la fascism si leginari cu toate ca exista odiferenta mare intre acestia.Legionarii nostri au fost credincisi,iubitori de neam si tara.Ei au dat jertfa suprema pentru ca noi sa mai existam astazi.Au avut moralitate,coloana verticala,nu au tradat nimic din principiile de care au fost calauziti. Cititi cartea:PENTRU LEGIONARI,Carticica sefului de cuib,etc, ca sa vedeti cum au fost.Am sa reproduc mai jos cele 6 legi fundamentale dupa care au fost formati si cum a dorit educarea acestui neam romanesc.1) Legea disciplinei,2)legeamuncii,3)legea educatiei, 4)legea tacerii,5)legea ajutorului reciproc, 6)LEGEA ONOAREI.Ce ziceti DOMNILOR?Va stau cu drag la dispozitie cu aceasta problema ce tine de istorie.Comunistii nu vor da navala dar vor denigra tot ce spun pentru ca einu sunt romani,nu isi iubesc tara si slujesc alte interese ale iudeo-masoneriei care au ca scop distugerea crestinatatii si a naemurilor nationaliste.Cu multumiri,SANDA ALEXANDRU

  2. Fiecare naţionalist a avut, dacă vrei, secta lui. Asta a fost şi în Germania, unde naţionaliştii erau şi în mişcarea conservator-revoluţionară, şi în NSDAP şi chiar în Partidul Comunist. A fost şi în Spania, unde naţionaliştii erau şi falangişti, şi în categoria republicani şi chiar comunişti.
    A fost în România în perioada interbelică unde naţionalişti erau şi cuzişti şi legionari şi mimau naţionalismul şi liberalii şi 2-3 comunişti gen Pătrăşcanu. Exista o concurenţă şi o viziune diferită a diverselor grupări, asta nu le descalifică.

    În general contează acţiunile practice, concrete pe care respectivul ins le-a făcut pentru cauza naţională, restul e ceva de rangul II.

    Oricum e clar oricărui om că, Ceauşescu a fost naţionalist şi încă unul capabil deşi a avut greşelile lui. Ce îl face bun este faptul că a avut acţiuni practice în cadrul unei puteri – cu toate greşelile lui care nu au fost puţine.

  3. Educat doar de ideile comuniste, implicit de propaganda, ceausescu a dat vina pe legionari pentru orice. Pentru el, vinovatii erau intotdeauna legionarii, adica tocmai ce a fost el invatat ca e dusmanul etern. Oricum, cu toate confuziile lui, Ceausescu macar a luat atitudine contra revizionismului maghiar, ceea ce nu se poate spune despre conducatorii de dupa 89. Astia nu numai ca nu au luat atitudine, dar au si incurajat astfel de atitudini.

  4. Cred,ca patriotismul lui Ceausescu era clar distinct,de a-si apara realizarile socialismului si comunismului in Romania,nicidecum valorile umane ale poporului Roman,in orce caz faptul ca a luat act impotriva revizionismului maghiar,ma surprinde placut,fiindca la guvernantii actuali nu s-au vazut asemeni luari de atitudini.Nürnberg

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.