De ce adepţi ai corupţiei? Corupţia – involuţie, incultură, inumanitate

De ce adepţi ai corupţiei? Corupţia – involuţie, incultură, inumanitate

by -
0 922

Ce este corupţia? O întrebare destul de banală, dar, totodată, destul de necesară pentru a face claritate atât în existenţa acestui fenomen, cât şi în conţinutul acesteia ce este prezent în viaţa unor comunităţi. Pentru început, ne vom orienta către dicţionarul explicativ al limbii române, lucrare ce face regulă în complexitatea oricăror cuvinte şi expresii. Deci, el spune următoarele: corupţia este o stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie, nemijlocit, exprimând desfrânare, depravare, etc. Însă, pe lângă aceste explicaţii apare o altă întrebare: “dar cine sunt aceşti indivizi care produc fenomenul corupţiei într-o societate? Nemijlocit, pentru acţiunile întreprinse, cu scop negativ, aceşti oameni sunt oare traşi la răspundere penală?”. Pentru a primi un răspuns la aceste întrebări va trebui, probabil, să apelăm la o realitate vie din cadrul unei societăţi.

Conform unor studii în domeniul respectiv, se consideră că corupţia de fapt provine din ţările care au avut la bază un sistem comunist de administrare. Deci, sistemul respectiv care a dominat un şir de ţări situate în partea de Est şi Centru a Europei (în mare parte, caracteristic secolului XX) se baza pe fenomenul cleptocraţiei, adică puterea statală era prioritară în societate, iar reprezentanţii acestei puteri căutau să obțină numai avantaje personale (materiale, sociale, politice, etc.) din funcţia pe care o ocupau în ierarhia statală. În aşa mod, capacitatea de influenţă şi de menţinere a puterii statale pe criterii destul de dure era considerată o normă legală în organizarea ţării respective. Însă, cu părere de rău, acest fenomen continuă să existe şi în zilele noastre în unele comunităţi, în special, una dintre ele aflându-se în sud-estul Europei, indiferent de faptul că forma de guvernământ actuală este denumită în alt mod, adică neavând la bază termenul de administrare comunistă. Vasăzică, această comunitate din epoca contemporană, secolul XXI, teoretic, nu este considerată o ţară   comunistă, însă, conform acţiunilor şi argumentelor reale ce au loc în cadrul ţării s-ar putea spune că sunt încă aproape identice cu cele din trecut. O astfel de rânduială publică bazată pe principiul cleptocraţiei se regăseşte în societatea basarabeană, iar corupţia, ca fenomen social, a atins cele mai înspăimântătoare cote în dezvoltare. Prin urmare, fenomenul corupţiei, instaurat la toate treptele de existenţă socială, este prezent şi în competiţiile/clasamentele mondiale. În aşa mod, R.Moldova este plasată pe locul 93 din 102 ţări participante în clasamentul mondial al corupţiei, studiu realizat de organizaţia „The World Justice Project”  (relatează Jurnal.md, 27.10.2015. Disponibil: http://jurnal.md/ro/politic/2015/10/27/moldova-la-coada-clasamentului-mondial-privind-coruptia-tara-noastra-este-depasita-chiar-si-de-zimbabwe-honduras-si-burkina-faso/ ). La acest capitol, R.Moldova este chiar şi în urma unor ţări precum Zimbabwe, Sierra Leone, Honduras, iar cei mai corupţi fiind consideraţi funcţionarii din domeniul justiţiei şi cel legislativ.  Deci, fără a preciza şi alte detalii, putem spune că societatea basarabeană este dominată în totalitate de fenomenul corupţiei, iar complice în acest proces murdar/necivilizat este pătura dominantă a societăţii care, cu certitudine, este adeptă a principiului “cleptocraţie”. Astfel, s-ar presupune că fenomenul corupţiei este întemeiat pe o normă legală din cadrul ţării. În acelaşi timp, s-ar intui, coruptibilă a devenit întreaga societate, de la mic la mare, de la funcţionar public la slujbaş social. O situaţie cât se poate de intrigantă care provoacă compasiune faţă de tot ceea ce este în defavoarea societăţii şi a omului. Deci, în mod concret, prin acţiunile respective ce au loc în cadrul ţării, corupţia este acea care violează la direct justiţia publică şi, nu în ultimul rând, interesele decente ale cetăţeanului. Totodată, sub influenţa diverselor forme de corupţie precum clientelismul (aceasta reprezentând, de obicei, tendința politicienilor sau a unor partide pentru a-şi mări numărul susținătorilor/simpatizantilor prin demagogie, favoritisme, etc.) şi nepotismul (care acordă avantaje și privilegii rudelor, prietenilor, aici fiind folosit în mod abuziv influența personală; familiarism, etc.) se formează o reţea de influenţă reciprocă care subminează luarea de decizii corecte într-o societate. Asemenea lucruri sunt extrem de periculoase într-un mediu social, deoarece totul se obține doar prin favoruri și nu prin merite, aceasta fiind denumita cu termenul de favoritisme, iar atitudinea de intimitate exagerată între membrii unui colectiv este denumită cu termenul de familiarism. Deci, în cel mai spectaculos mod, manifestările respective sunt filtrate prin conţinutul corupţiei, fenomen care distruge tot ceea ce este uman într-o societate, iar actorii acestui spectacol sunt, în mare parte, oamenii puterii, cea mai privilegiată pătură a societăţii. În consecinţă, omul puterii este încă adeptul celor mai învechite concepte care mărginesc nu numai valoarea personalităţii, dar, nemijlocit, pun în pericol existenţa decenţei, ca fenomen al civilizaţiei. Prin urmare, într-o asemenea societate procesul de dezvoltare umană şi socială în condiţii civilizate nu există, iar clasa dominantă este acea care tinde către involuţie, astfel, fără ruşine, fiindu-i comod să jefuiască continuu averea statului, să trăiască pe cele mai necinstite căi de convieţuire socială şi, nu în ultimul rând, să ţină în întuneric/sărăcie/umilinţă un întreg popor/o întreagă societate. În asemenea condiţii, societatea basarabeană din an în an se confruntă tot mai greu cu problemele sociale, economice, politice, totul fiind intoxicat de sindromul fărădelegilor, iar nivelul extrem de ridicat al corupţiei nu permite cetăţeanului de a soluţiona nici cele mai simple proceduri legale pentru existenţa cotidiană, deoarece fără mită nu se rezolvă şi nu se mişcă nimic în societate. Astfel, bietul om al societăţii este dărâmat complet din cauza clasei dominante extrem de coruptă şi din cauza acelor funcţionari care, în timp (anii de independenţă, în special de după anii 2000), au acceptat integral regulile de joc ale corupţiei, fenomen care stopează în totalitate procesul evolutiv al ţării. La acest subiect nespus de dureros pentru R.Moldova, directorul de ţară al Băncii Mondiale pentru Moldova, Europa şi Asia Centrală, Alex Kremer, a confirmat că pentru a avea acces la serviciile publice valoarea mitei plătite în R.Moldova este mereu în creştere. Nemijlocit, Alex Kremer a precizat: “corupţia frânează dezvoltarea economică cu cel puţin 2 la sută anual, iar din anul 2009 până în prezent, anual, fiecare moldovean lucrează şase săptămâni nu pentru el, dar pentru ca să plătească eşecul statului în lupta anticorupţiei…Între 2008-2013 ponderea mitei plătite pentru a avea acces la contracte guvernamentale a crescut de la 8 la 11%. Asta înseamnă o creştere de aproximativ 35 la sută a importanţei mitei în obţinerea unui contract de achiziţii publice…” (Jurnal.md, 09.10.2015. Disponibil: http://jurnal.md/ro/economic/2015/10/9/banca-mondiala-coruptia-impiedica-dezvoltarea-economiei-rm-cu-cel-putin-2-anual-cifra-i-a-lasat-reci-pe-oficialii-de-la-chisinau/ ). Deci, corupţia la nivel de stat a atins asemenea limite că poate fi considerată ca o acţiune absolut legală în cadrul ţării. Un tablou extrem de vizibil în plan internaţional, însă mai puţin evident pentru societatea basarabeană, în special, pentru clasa dominantă. Astfel, în ţările cu un grad ridicat de corupţie, interesele funcţionarilor publici sunt determinate de o gândire destul de limitată, aceasta fiind viabilă doar în termeni de nevoi personale, cu accent tare doar pe aspectele materiale. Pe când, calitatea serviciilor publice/sociale care trebuiesc oferite poporului sunt deteriorate la extremă, deoarece funcţionarii publici promovează doar acţiuni care le-ar aduce tot lor profituri.  Sub modelul unor asemenea mişcări investitorii străini nu au încredere în administraţia ţării; poporul încetează de a mai avea încredere în instituţiile statului; revolta şi tensiunile sociale devin tot mai frecvente; stabilitatea ţării îşi pierde tot mai mult din capacitate şi verticalitate; în rezultat, cadrul legislativ şi normativ destul de instabil şi neadecvat favorizează şi mai mult procesul corupţiei. Respectiv, clasa de guvernare, clasa politică, funcţionarii publici, etc. profită de funcţia pe care o ocupă în stat, în aşa mod, promovând numai bunăstarea materială personală. Toate acestea denotă faptul care este nivelul de educaţie, inteligenţă, cultură şi dezvoltare a omului din societatea basarabeană în epoca contemporană, iar pedepsirea persoanelor corupte dintr-o asemenea societate rămâne o procedură de viitor. Acuma rămân prezente doar acţiunile deja realizate care exprimă prin fapte reale/concrete comportamentul acelor persoane ce stau la cârma ţării. O acţiune, fără precedent, care a şocat nu numai opinia publică din R.Moldova, dar şi întreaga comunitate internaţională a fost furtul miliardului, în euro, din sistemul bancar moldovenesc. În aşa mod, Parlamentul European consideră: „Moldova este extrem de afectată de această elită coruptă care domină sistemul politic, sistemul media, dar și economia țării…” (http://unimedia.info/stiri/furtul-miliardului-si-coruptia-la-nivelul-puterii-de-la-chisinau–subiect-de-discutie-in-parlamentul-european-104742.html ). Corespunzător, un alt exemplu uluitor, în anii de independenţă societatea basarabeană a reuşit să formeze/să îmbogăţească un număr foarte mare de oameni şi anume: 75 de cetăţeni sunt milionari, averea acestora fiind de circa 8 miliarde de dolari. Acest lucru are loc atunci când ţara după 25 ani de independenţă este integral falimentară in toate domeniile de activitate economică şi socială, iar poporul este adus la limita sărăciei care nu mai ştie cum să lege tei de curmei pentru a supravieţui cu ziua de azi şi de mâine. Astfel, nu ne rămâne nimic de spus, decât să ne întrebăm: de unde poţi acumula asemenea averi, trăind într-o ţară precum R.Moldova? Nemijlocit la această temă, studiul organizaţiei britanice Wealth-X exprimă: “…în ţări sărace există mulţi oameni bogaţi” (http://www.publika.md/bogatii-moldovei-75-de-milionari-detin-opt-miliarde-de-dolari-cine-sunt-ei_1037901.html )… Să fie oare păcatul corupţiei în toate acestea?

Dar, necătând la cele menţionate mai sus, în astă lume sunt ţări în care fenomenul corupţiei nu există.  Conform „The World Justice Project”, pentru 2015, nivelul corupţiei este aproape inexistent în Danemarca – locul întâi, urmată de Norvegia – loc doi, Singapore – loc trei, Suedia – loc 4, Finlanda -loc 5, Noua Zeelandă – loc 6, Olanda – loc 7, Japonia – loc 8, Australia – loc 9, Hong Kong (China) – loc 10, Austria – loc 11, Germania – loc 12, etc. În această competiţie, cu un nivel de corupţie puţin mai ridicat, este prezentă şi Croaţia – loc 35, România –  loc 40, Ungaria – loc 45, Rusia – loc 60, Bulgaria – loc 71, Ucraina – loc 84, etc., şi, respectiv, “fruntaşă”, R.Moldova cu locul 93 din cele 102 ţări participante în clasamentul mondial al corupţiei. (autor: Galina Martea, sursa: Ultima Oră)

(Visited 143 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.