Coroana de oțel de pe stema României a fost propusă încă din...

Coroana de oțel de pe stema României a fost propusă încă din 1990

by -
0 387

Legea referitoare la schimbarea stemei de stat a României, respectiv la adăugarea unei coroane de oțel pe capul acvilei, a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare pe 22 iulie 2016.
Ceea ce știe mai puțină lume este faptul că această propunere a existat încă din 1990, când odată cu instaurarea democrației „originale”. Revenirea Coroanei de Oțel pe capul acvilei a avut de străbătut un drum la fel de lung ca perioada de tranziție de la comunism la democrație. În următorul articol vă vom prezenta cum s-a ajuns în cele din urmă ca stema României să recapete Coroana de Oțel. 

Stema propusă de Jean Nicolas Mănescu și desenată de către Constantin E. Ștefănescu

Astfel, în septembrie 1990, a fost depus la Biroul Camerei Deputaților, de către deputatul Nae Bedros (PNL), „Proiectul de lege pentru fixarea stemei României”.Acest proiect, aparținând heraldiștilor Jean-Nicolas Mănescu, secretar general al Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” și Constantin E. Ștefănescu, membru al aceleaiași comisii. Dar „proiectul nu place unora, probabil datorită existenței unui element heraldic a cărui semnificație a fost și este în continuare, necunoscut sau greșit înțeles: Coroana de Oțel a Independenței României”, după cum afirmă  Constantin E. Ștefănescu într-un interviu.

Stema propusă de Jean Nicolas Mănescu și desenată de către Constantin E. Ștefănescu
              Stema propusă de Jean Nicolas Mănescu și desenată de către Constantin E. Ștefănescu

Scutul ce era împărțit în șase câmpuri, redă însemnele Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei (sus), respectiv ale Olteniei, Dobrogei și Banatului (jos).
Scutul poate fi „citit” și ca o reluare a scutului sfertuit, al stemei de stat din 1872, la care s-au adăugat, în partea senestră, însemnele Transilvaniei și Banatului. A se remarca și fericita alternanță cromatică rezultată din dispunerea însemnelor teritoriale. Acvila din stema de stat (model 1921), avea  rol de suport unic. Atribute stemei: Coroana de Oțel, spada (aducând aminte de spada lui Ștefan cel Mare) și buzduganul Regelui Ferdinand.

S-au opus proiectului, pe motiv că acvila era „încoronată”, academician Răzvan Teodorescu și Maria Dogaru, specialist în sigilografie din cadrul Arhivelor Statului care, la rândul său, prezentase un proiect fantezist, respins de comisie. Proiectul a fost stopat la Cotroceni, unde era, pe atunci, o mare teamă de eventuala revenire a monarhiei. S-a interpretat greșit semnificația Coroanei de Oțel, fie din neștiință, fie din rea intenție.  Până în anul 1992, când s-a comandat de către Parlamentul României realizarea unui nou proiect de stemă, dar fără coroană, macheta grafică a zăcut în biroul consilierului prezidențial de atunci, gen. Ioan Talpeș

Stema propusă de Gabriel S. Jivănescu şi Constantin E. Ştefănescu

După adoptarea Constituției din 1991, se pune din nou problema realizării stemei statului român. Primul proiect aparținea heraldistului Gabriel S. Jivănescu. El propunea o stemă după modelul celei regale din 1921. Scutul aflat pe pieptul acvilei era tripartit (Țara Românească, Moldova și Transilvania). Deviza „Nihil Sine |Deo” era înlocuită cu „Virtus Romana rediviva”. Crucea de deasupra coroanei nu era o cruce simplă, ci era crucea decorației „Trecerea Dunării”. Politicienii vremii, însă, au refuzat din nou simbolul Coroanei de Oțel de pe capul acvilei, fiindcă trimitea la monarhie, și astfel, au respins întreg proiectul.

Proiectul stemei propus de Gabriel S. Jivănescu şi Constantin E.Ştefănescu
Proiectul stemei propus de Gabriel S. Jivănescu şi Constantin E. Ştefănescu    Sursa: Dogaru, Maria — «Din Heraldica României. Album», Ed. Jif, Braşov, 1994

Proiectul lui Victor Dima adoptat în 1992

Al doilea proiect aparținea lui Victor Dima, licențiat al Institutului de Arte Plastice din București. Atunci era angajat al Ministerului Apărării Naționale. Macheta realizată de el s-a dovedit a fi pe placul politicienilor și a câştigat concursul naţional pentru realizarea machetelor stemei şi sigiliului României. După mici retușuri, stema a fost aprobată la 10 septembrie 1992. În Monitorul Oficial în care a fost publicat actul normativ, numele lui Victor Dima figura ca „autor al machetelor grafice”.  În 1992, prin Legea nr. 102 din 21 septembrie, au fost adoptate stema și sigiliul actual al României,  prin combinarea diferitelor propuneri prezentate până atunci.

Stema României (1992-2016) propusă de Victor Dima
Stema României (1992-2016) propusă de Victor Dima

Stema reproduce aproape în totalitate varianta mică din 1921 (cu excepția coroanei de oțel, a stemei dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen și a sceptrului). Stema proiectată în anul 1921 de heraldistul clujean József Sebestyén, la cererea regelui Ferdinand I al României. Stemei actuale îi lipsește, față de stema interbelică, câmpul argintiu-negru din interior (simbolul heraldic al Casei de Hohenzollern).

Putem constata că în frica generalizată a reinstaurării monarhiei după evenimentele din Decembrie 1989, mediul politic s-a împotrivit apariției oricărui element heraldic ce ar putea face legătura cu regalitatea românească, nefiind acceptată nici măcar coroana de oțel care de facto simboliza obținerea independenței României.

Stema României adoptată în 2016

După ce Casa Regală a Românie s-a dovedit a nu (mai)fi o problemă a Republicii, când Regele Mihai avea deja o sănătate precară, când problema moștenitorilor la tron a fost mușamalizată, dacă se poate considera că nu e un cuvânt prea dur pentru cele întâmplate, a fost adoptată actuala stemă a României, care a readus Coroana de Oțel pe stema României, simbol al Independenței, al luptei pentru libertate a românilor. Este aceași stemă din 1992, doar că are adăugată Coroana de Oțel.

Stema României adoptată în 2016
Stema României adoptată în 2016

„Stema României simbolizează statul român național, suveran și independent, unitar și indivizibil și se compune din două scuturi suprapuse: scutul mare și scutul mic.

Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan.

Pe pieptul acvilei se găsește scutul mic sfertuit cu insițiune:

a) în primul cartier este stema Țării Românești: pe albastru, o acvilă de aur cu ciocul și ghearele roșii, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, însoțită de un soare de aur la dreapta și de o lună nouă de aur la stânga;

b) în cartierul doi este stema Moldovei: pe roșu, un cap de bour negru, însoțit de o stea de aur între coarne, cu cinci raze, de o roză cu cinci foi la dreapta și de o lună conturnată la stânga, ambele de argint;

c) în cartierul trei este stema Banatului și Olteniei: pe roșu, peste valuri naturale, un pod de aur cu două deschideri boltite, din care iese un leu de aur ținând un paloș în laba dreaptă din față;

d) în cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramureșul și Crișana: un scut tăiat de un brâu roșu îngust; în partea superioară, pe albastru, o acvilă neagră cu ciocul de aur, ieșind din brâul despărțitor, însoțită de un soare de aur la dreapta, de o lună de argint conturată la stânga; în partea inferioară, pe aur, șapte turnuri roșii, crenelate, dispuse pe doua rânduri, patru și trei;

e) în insițiune sunt reprezentate ținuturile Mării Negre: pe albastru, doi delfini de aur afrontați, cu cozile ridicate.

Surse:

Art. 1. Stema României, Legea 102/1992.

https://www.rumaniamilitary.ro/sondajul-rumania-military-5-stema-romaniei-si-coroana-de-otel 

https://www.facebook.com/photo?fbid=1673381809475720&set=gm.898638387214498

https://ro.wikipedia.org/wiki/Heraldica_Rom%C3%A2niei

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2017/09/25/24-septembrie-1992-intra-in-vigoare-legea-privind-stema-si-sigiliul-romaniei/ 

 

 

(Visited 116 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.