Problema franco-germană

Problema franco-germană

by -
0 1001

Documentele UE vorbesc adesea despre întărirea granițelor și trimiterea acasă a persoanelor străine care încearcă să profite de pe urma programelor sociale generoase ale țărilor europene. În linii mari, aceste promisiuni au rămas neonorate. Granițele UE sunt departe de a fi sigure și cei mai mulți dintre imigranții trimiși acasă provin din Munții Balcani, nicidecum din Africa și Orient.

Marea idee înaintată de Comisia Europeană aflată sub președinția luxemburghezului Jean-Claude Juncker a fost împărțirea imigranților ilegali acceptați ca refugiați. Principalii susținători ai acestei idei sunt, deloc surprinzător, Franța și Germania, principalele centre de putere din proiectul european. Redistribuirea refugiaților este prezentată de administrațiile de la Paris și Berlin ca o soluție „echitabilă” pentru problema imigrației. În consecință, ea este apărată și promovată cu fiecare ocazie de liderii de la Paris și Berlin.

Într-un discurs ținut recent în fața Parlamentului European, Angela Merkel s-a lansat într-un atac la adresa țărilor est-europene care nu și-au manifestat entuziasmul pentru planul franco-german, votând împotriva. „Mă întristează puţin faptul că exact cei care se consideră norocoşi că au putut vedea sfârşitul Războiului Rece acum se gândesc că pot sta total în afara unor evoluţii ale globalizării”, a remarcat, potrivit Mediafax, cancelarul Germaniei. În acest context, Merkel s-a pronunțat și în favoarea înlăturării procesului de la Dublin. Această lege prevede că imigranții dornici să primească statul de refugiat sunt obligați să își depună cererea de azil în prima țară europeană în care sosesc. Cancelarul german a explicat că documentul este „învechit” și nu mai poate fi folosit în contextul în care provocările imigraționiste la adresa UE „sunt de nestăpânit”.

Șeful Guvernului de la Berlin a subliniat totodată că aplicarea unor politici naționale de rezolvare a imigrației ilegale este „o iluzie” periculoasă, fiind necesară instituirea unui mecanism care să ofere o soluție la nivelul întregii Uniuni. În cuvintele liderului de la Berlin, „refuzul de a primi refugiați este un pericol pentru Europa” deoarece riscă să consolideze ostilitatea deja existentă pentru construcția europeană.

Colaborator apropiat al politicianului german, președintele francez Francois Hollande a avertizat la rândul său că poziția politică a statelor est-europene pune în pericol marele proiect al UE. „Dezbaterea este nu între mai puțină Europă sau mai multă Europă, ci între afirmarea Europei sau sfârșitul Europei”, a declamat socialistul francez, citat de Agerpres. În opinia lui Hollande, „revenirea la frontierele naționale” presupusă de opoziția est-europeană față de imigrația extra-europeană ar putea fi urmată în scurtă vreme de „desființarea politicilor comunitare” și „abandonarea monedei euro”.

Atât Merkel, cât și Hollande sunt de acord că țările din Europa de Est trebuie aduse sub ascultare. Ambii politicieni se tem de ceea ce ar putea produce unificarea statelor est-europene și consideră că actuala criză a imigranților oferă o ocazie importantă de a institui noi mecanisme de unificare politică a Bătrânului Continent.

Până și Donald Tusk, președintele Consiliului European și fost premier liberal al Poloniei, pare să fi priceput că menținerea deschisă a granițelor UE pune în pericol securitatea europeană. „Devenim martorii nașterii unei noi forme de presiune politică, iar unii vorbesc chiar despre un nou tip de război hibrid, în care valurile migratorii devin un instrument, o armă împotriva vecinilor”, a recunoscut Tusk. Liberalul a cerut în mod expres guvernului german să vegheze, împreună cu celelalte state din UE, la protejarea frontierelor Uniunii pentru a evita prăbușirea zonei Schengen. Inutil. Franța și Germania au alte priorități.

Marea ironie este că permisivitatea franco-germană în fața imigrației ilegale contrastează puternic cu intransigența manifestată față de România și Bulgaria în problema zonei Schengen. Atât Berlinul, cât și Parisul sunt adversari hotărâți ai aderării, deși cele două țări est-europene au dovedit mai multă responsabilitate în problema crizei imigranților decât multe alte state din Schengen, în frunte cu Franța și Germania.

Într-un fel, tot răul este spre un bine. Spațiul Schengen s-a dovedit deja a fi o sursă de mare instabilitate. Câtă vreme nu există voința politică de a-i apăra frontierele, eliminarea controalelor încetează a mai fi un mare avantaj economic și sfârșește prin a permite exodul de populație din Africa și Orientul Mijlociu spre inima Europei.

În prezent, granițele Uniunii sunt lipsite de apărare și legile Uniunii sunt aplicate selectiv. Sub atenta îndrumare a Franței și a Germaniei, Uniunea Europeană a demonstrat în ultimele luni nu doar că nu își va apăra frontierele, ci și că va amenința statele care își iau în serios îndatoririle și nu ignoră riscurile de securitate. Problema franco-germană, readusă în actualitate de criza imigranților, se află în centrul luptei pentru viitorul Europei. (autor: Vlad Modoran, sursa: Lumea Românească)

(Visited 224 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.