Cine sunt oamenii din spatele mișcării „Motivaţia: România“

Cine sunt oamenii din spatele mișcării „Motivaţia: România“

by -
1 625

O nouă mișcare apărută și intitulată „Motivația: România“ își propune să acționeze pentru redobândirea libertății și demnității naționale și individuale. Manifestul este semnat de 23 de persoane.

“Suntem un grup de persoane de profesii şi cu preocupări diferite, unite prin credinţa în Hristos şi dragostea de neam şi ţară. Înainte de a fi gânditori sociali, autori de strategii de dezvaoltare, informaticieni, comunicatori, teologi, agricultori, profesori, militari sau orice altceva, ne socotim şi ne dorim a fi buni români”, se arată în manifestul Mișcării, care a fost postat pe pagina lui Călin Georgescu, cel care este și președintele acestei inițiative. În manifest, care nu cuprinde mai mult de 10-15 propoziții, semnatarii subliniază faptul că s-a ajuns la o “degradare generală a calităţii vieţii, a sistemului de valori, a economiei, a culturii, a educaţiei, a mediului natural, a scenei publice şi, mai presus de toate, a condiţiei umane înseşi”. De asemenea, este deplâns faptul că noua religie este reprezentată de consumism, de faptul că “se sapă fără odihnă la temelia instituţiilor fundamentale (Familia, Biserica, Neamul), ne sunt smulse rădăcinile din care urcă seva spiritualităţii”.

Modul de acțiune și de manifestare a acestui grup nu este foarte clar descris, dar scopul final este unul foarte precis: ”Să redevenim liberi, să ne recăpătăm demnitatea, să ne redobândim ţara, să ne recâştigăm verticalitatea pentru a putea privi înspre trecut şi înspre viitor”.

Președintele mișcării “Motivația: România” este Călin Georgescu, care prezidează Consiliul de conducere al Centrului European de Suport pentru Clubul de la Roma. Între anii 2010-2012 a fost director executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă. Un alt membru marcant al mișcării este Dan Puric, actor și regizor care a cunoscut notorietatea în ultimii ani, în care a ținut diverse conferințe publice apelând la un discurs naționalist-creștin, în care folosea argumente pe care le putem întâlni și la Petre Țuțea.

Un important membru este și scriitorul Ovidiu Hurduzeu, autorul unor cărți care au stârnit polemici, printre care “Sclavii fericiți – lumea văzută din Silicon Valley” și “Unabomner – Profetul ucigaș”. În 2006, mi-a acordat probabil primul interviu oferit unui cotidian central, prilej pentru a declara: „Stilul de viață specific al unui popor nu poate fi duplicat pe alte meleaguri. Se importă formele fără fond, modelele culturale vremelnice. În prezent, foarte mulți români confundă America reală cu America spectaculară din filmele produse de Hollywood. Am adoptat sărbătorile comerciale ale Americii – Halloween și Valentine’s Day. Ne salutăm cu: „«Să ai o zi bună!». Deși ne extaziem americănește – „Cool!”, „Uau!” „Fantastic!”, esența Americii ne scapă mereu. Acum, când am devenit aliații americanilor, se pune stringent o întrebare. Care Americă o invităm în casa noastră? Pe cea a multiculturaliștilor și feministelor din universități? America hollywoodiană a lui Michael Moore? A ONG-urilor, a societății deschise? Sau lăsăm să ne treacă pragul o Americă a Libertății, Drepturilor Individuale și Credinței?” (autor: Petre Badica, sursa: Romania Libera)

(Visited 91 times, 1 visits today)

1 COMMENT

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.