Viziunea lipsită de Hristos a lumii contemporane

Viziunea lipsită de Hristos a lumii contemporane

by -
2 829

„La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul. Acesta era întru început la Dumnezeu. Toate prin El s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut. Întru El era viaţă şi viaţa era lumina oamenilor. Şi lumina luminează în întuneric şi întunericul nu a cuprins-o…” (Ioan 1:1-5)

 

Tot mai greu este să găseşti în zilele noastre aspecte ale lumii contemporane care să nu-şi trădeze, direct sau indirect, intenţia anti-hristică. Pentru că, dacă toate prin Hristos s-au făcut „şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut”, niciun aspect al creaţiei nu poate fi înţeles cu adevărat decât prin raportare la El, Raţiunea de a fi a toate şi a tuturor: nimic din cer şi de pe pământ nu Îi e străin Lui, Care e dorinţa şi nădejdea tuturor.

Fie că ne întoarcem privirile spre uimitoarea rânduială care domneşte în natură, fie că încercăm să înţelegem această covârşitoare alcătuire care este omul, inel de legătură între cele spirituale şi cele materiale, întâlnim aceeaşi Raţiune care împânzeşte toate prin raţiunile sale, Acelaşi Hristos care ne cheamă prin cuvintele Sale.

De aceea, orice încercare de a mutila fiinţa lucrurilor şi a legilor care le guvernează, orice încercare de a destructura fiinţa umană şi raţiunile după care aceasta a fost creată – atât în dimensiunea ei personală, cât şi în cea socială – se raportează direct la Cel prin care toate îşi au existenţa.

Asistăm în ultimul timp la accelerarea unui proces cu rădăcini adânc înfipte în solul culturii occidentale, la manifestarea unui cancer care deja a intrat în metastază:

  • în societatea contemporană, medicina nu mai slujeşte vieţii, ci morţii, prin avort, eutanasie şi, mai nou, prin uciderea oamenilor pentru prelevarea de organe;
  • ştiinţa nu mai caută cunoaşterea legilor naturii spre slava lui Dumnezeu, ci spre hulirea Lui, prin încălcarea legilor creaţiei cu ajutorul ingineriei genetice şi spre mutilarea fiinţei prin crearea de hibrizi monstruoşi;
  • familia tradiţională e distrusă şi redefinită după bunul plac al desfrânaţilor cu ajutorul organismelor internaţionale, al ştiinţei şi al statului; educaţia, din mijloc de cultivare a potenţialităţilor fiinţei umane, a devenit instrumentul celei mai ample reevaluări a tuturor valorilor tradiţionale;
  • statul nu-şi mai slujeşte şi apără cetăţenii, ci îşi foloseşte agenţii într-un război împotriva propriei populaţii, asemenea unui organism în care un virus a luat minţile celulei;
  • mijloacele de informare în masă au devenit cele mai perfecţionate mijloace de dezinformare şi manipulare în masă, de diseminare a poftei de avuţie şi bani, a desfrânării, a fricii, a deznădejdii şi hulei.
„Că omenirea Europeană a făcut legământ cu moartea şi învoială cu iadul este cel mai vădit lucru dintre toate cele petrecute în istoria lumii în ultimele două sute de ani. Europa întreagă duhneşte a moarte. Universităţile Europene propovăduiesc moartea. Cărturarii Europeni descriu moartea. Oamenii de ştiinţă Europeni fac moartea nemuritoare. Politicienii Europeni lucrează pentru moarte. Dascălii Europeni sădesc moartea în sufletele tinerilor. Imperialiştii Europeni răspândesc moartea în întreaga lume. Revoluţionarii Europeni poartă stindardul morţii. Europa modernă este sinonimă cu moartea. Nu vrea să ştie de viaţa de după moarte.” (Sfântul Nicolae Velimirovici, Prin fereastra temniţei, p. 220)

O îndoită moarte caută să-şi înfigă astăzi rădăcinile în solul lumii: sufletul e distrus prin hrana putredă a culturii nihiliste, iar trupul printr-o hrană modificată genetic care slăbeşte organismul şi-l stoarce de vitalitate. Medicina, ştiinţa, familia, educaţia, dreptul, economia şi politica, din cadre şi mijloace de ocrotire şi îmbogăţire a fiinţei umane au devenit instrumente ale corupţiei şi stricăciunii. Persoana umană, din chip şi asemănare a lui Dumnezeu, a fost redefinită într-un cip printr-o combinaţie de numere.

Pierderea oricărui sens al firescului în ziua de azi e strâns legată de distrugerea raţiunilor fireşti ale lucrurilor, după care Dumnezeu a rânduit lumea, fie că vorbim de ordinea naturală sau de cea umană. Dar pentru că aceste raţiuni îşi au obârşia în Fiul lui Dumnezeu, Raţiunea dumnezeiască, esenţa acestui război împotriva omului şi a fiinţei e dată de un război împotriva lui Hristos: „Dacă vă urăşte pe voi lumea, să ştiţi că pe mine mai înainte decât pe voi M-a urât”. (Ioan 15:18)

Astfel, când auzim că printr-o „directivă a egalităţii” UE a interzis recent afişarea însemnelor religioase în organizaţiile de pe spaţiul Uniunii, ceea ce practic interzice existenţa în spaţiul public a creştinismului (cf. The Daily Mail, 7 martie 2009), sau că la nivel mondial creştinii sunt cel mai persecutat grup uman (cf. sitului persecution.org), nu vedem decât suprafaţa lucrurilor. În adânc, întregul şirag de raţiuni care structurează şi fac posibilă viaţa omului în cosmos şi care îşi au fundamentul în Hristos, Raţiunea divină, este redefinit şi remodelat prin anti-raţiuni şi anti-modele pentru a forma alte structuri după care lumea să funcţioneze.

 

Ştiinţa şi crearea unei noi umanităţi

Poate că cel mai bun exemplu al nefirescului şi iraţionalului în care suntem învăţaţi zi de zi să trăim îl constituie distrugerea şi redefinirea familiei tradiţionale, celula de bază a umanităţii şi taina pentru care Domnul a transformat apa în vin la nunta din Cana Galileii. Înrădăcinată firesc în hotărârea lui Dumnezeu de a face om „după chipul şi după asemănarea noastră; […] şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie” (Facerea 1:26-27), familia, ca uniune dintre un bărbat şi o femeie, este lovită la rădăcina ei. Astfel, însăşi existenţa omului este astăzi pusă în pericol.

Cultura nihilismului şi organizaţiile internaţionale precum ONU şi Banca Mondială încurajează la nivel global concubinajul şi înlesnesc divorţul, susţin legiferarea şi uneori, precum în cazul Chinei, chiar impunerea avortului[1]. Distrugerea familiei tradiţionale este abia prima fază, pentru că ceea ce se urmăreşte este redefinirea ei, prin legitimarea cuplurilor de homosexuali şi recunoaşterea juridică a căsătoriilor dintre ei.

„În anul 2003, o femeie din India care avea 65 de ani a născut un băiat în urma implantării [prin inseminare in vitro] unui ovul provenit de la nepoata ei în vârstă de 26 de ani şi fertilizat de soţul ei. A fost primul copil al cuplului, după 50 de ani de căsătorie”. (cf. BBC România, 17 ianuarie 2005)

Însă sprijinul cel mai tulburător pe care îl primeşte noul anti-model al familiei în societatea contemporană este cel care vine dinspre cercetarea ştiinţifică în domeniul geneticii. Procedeul inseminării in vitro a făcut posibilă copierea procesului reproducerii umane în eprubetă.

Prin prelevarea ovulului unei femei şi a unui spermatozoid care să-l fecundeze, ştiinţa a ajuns să producă în condiţii de laborator embrionul din care se poate dezvolta un om. Este nevoie numai de o gazdă care să accepte noul embrion, o gazdă care poate să nu aibă nimic de-a face cu apariţia embrionului în sine. În acest fel, cuplurile de lesbiene din Marea Britanie au început deja să beneficieze de noile „minuni” ale ştiinţei.

În sprijinul acestei realităţi, nu a întârziat să vină şi Parlamentul britanic care prin Legea Embriologiei de anul trecut permite femeilor care au copii prin fertilizare in vitro să treacă chiar şi o femeie la rubrica TATĂ din certificatul de naştere. Tatăl real, spune legea, poate fi trecut ca „cel de-al doilea părinte” – ceea ce, potrivit criticilor, îl transformă pe tată în bunic. Modificările legislative prevăd, de asemenea, acordarea aceloraşi drepturi de care dispun cuplurile normale cuplurilor de lesbiene care beneficiază de fertilizarea in vitro. Modificările vor intra în vigoare din 6 aprilie anul curent. (cf. dailymail.com, 2 martie 2009).

Europa „nu ştie pe cine să numească Tată şi pe cine Fiu, pentru că este scuipat în ea strămoşescul şi fiiescul, părintescul şi copilărescul”. (Sfântul Nicolae Velimirovici, Prin fereastra temniţei, p. 232)

Pentru că s-a îndepărtat de credinţa în Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, Dumnezeu Unul închinat în Trei Feţe, Europa a pierdut sensul oricărei identităţi naturale, dând naştere unui proces în care fiinţa oricărui lucru poate fi transformată după voie. Aşa cum fierul poate deveni aur prin procesul alchimic stăpânit de magician, noii magicieni moderni caută transformarea prin genetică a identităţii biologice a unei fiinţe într-o altă fiinţă, iar prin educaţie şi mass-media – transformarea identităţii simbolice a familiei, tradiţiei şi Bisericii pentru a impune o altă familie, o altă tradiţie şi o altă biserică.

În inima societăţii moderne zace o cumplită fărădelege, iar taina fărădelegii e desfrânarea care încalcă hotarele puse de Dumnezeu fiinţei, hotare care reflectă însăşi Înţelepciunea lui Dumnezeu, aşa cum opera de artă reflectă persoana artistului. Cu ajutorul ştiinţei, iată că aici tatăl devine bunic iar nepoata ia locul bunicii; inseminarea artificială conduce, de altfel, la un control fără precedent a reproducerii umane, dar şi la încurajarea în subtext a incestului. Aici femeia încearcă să devină bărbat şi bărbatul femeie; bărbaţii se însoţesc unii cu alţii şi cer dreptul de-a sta „în locul cel sfânt” (Matei 24:15); femeile, în virtutea „autonomiei” şi libertăţii, caută să aibă copii fără bărbaţii lor.

Ne aducem aminte, de altfel, că acum câţiva ani cazul unei românce care a născut o fetiţă în urma fertilizării in vitro a făcut înconjurul lumii. Adriana Iliescu a devenit în 2005, la cei 66 de ani ai săi, cea mai bătrână femeie din lume care să nască un copil. Toate agenţiile de ştiri au ridicat laude ştiinţei care, iată, face minuni! Mai puţină lume a observat însă că femeia care declara în faţa camerelor de luat vederi cât de mult şi-a dorit un copil avortase de două ori în tinereţe, motiv pentru care căsnicia sa s-a şi destrămat. (Din declaraţiile femeii pentru Sunday Telegraph, citate de 9am.ro)

Casa naţională de asigurări din Israel a acordat un concediu de paternitate unui homosexual care, împreună cu partenerul său, a adoptat un copil născut de o mamă purtătoare. Yonathan Gar şi partenerul său au hotărât să adopte un copil, motiv pentru care s-au folosit de o mamă purtătoare – o femeie de cetăţenie americană fertilizată in vitro. Bebeluşul s-a născut la o clinică din Bombay. (Mediafax, 16 martie 2009)

Prin cazul româncei care a avortat copiii dăruiţi de Dumnezeu pentru a dobândi apoi un copil pe cale artificială putem privi dezvoltarea unui întreg proces în miniatură: în minunata lume nouă, avortul urmăreşte controlul şi distrugerea vieţii aşa cum sunt ele lăsate de Dumnezeu, iar inseminarea in vitro şi celelalte tehnici de manipulare genetică urmăresc conceperea unei noi umanităţi structurate, de ce nu!, după alte legi ale „strămoşescului şi firescului, părintescului şi copilărescului”. În minunata lume nouă vom avea dreptul şi chiar datoria de a avorta copiii care se nasc în mod firesc, dar obligaţia de a lupta pentru dreptul la viaţă al noului născut pe cale artificială. În viitoarea umanitate, „minunea” va fi la ea acasă: deja vedem că minunea pe care a făcut-o Dumnezeu pentru Sara, femeia lui Avraam, care l-a născut pe Isaac la o vârstă înaintată, este maimuţărită de „minunea” naşterii de prunci la o vârstă înaintată prin inseminarea in vitro.

În Marea Britanie s-a născut la începutul acestui an prima fetiţă ale cărei gene au fost modificate în faza de embrion pentru a preveni un eventual cancer la sân. (Cf. BBC News din 9 ianuarie 2009)Clinica LA Fertility Institutes din Los Angeles, SUA, dă posibilitatea părinţilor de a modifica genetic nu numai trăsăturile copiilor pe care vor să-i aibă – culoarea părului sau a ochilor – dar şi sexul acestora. Primul copil cu trăsături modificate genetic urmează să se nască anul viitor. Prin tehnologia care are la bază detectarea embrionilor nesănătoşi înainte de implantare, „Doctorii selectează un embrion fără defecte geneticesau, în acest caz, un embrion cu trăsăturile dorite de părinţi, precum ochii albaştri şi părul blondpe care îl implantează ulterior.” (Cf. BBC News din 2 martie 2009).

Prin cercetarea genetică, cea mai sprijinită şi finanţată practică ştiinţifică devine eugenia, practică condamnată după atrocităţile săvârşite de regimul nazist, dar care a revenit pe alte căi şi sub denumiri mascate.

Deja de câţiva ani se duce o luptă surdă pentru legalizarea unor practici şi cercetări ştiinţifice care modifică fiinţa umană în mod structural. Esenţa acestor practici are însă la bază experimentarea ştiinţifică prin exterminarea copiilor avortaţi sau abia născuţi, şi manipularea şi distrugerea embrionilor umani.

Din anii ’70 ai secolului trecut, când avortul a fost dezincriminat pentru a fi apoi susţinut ca un drept al femeii, s-a dezvoltat o uriaşă reţea comercială cu organe şi ţesuturi ale copiilor avortaţi sau născuţi şi omorâţi pentru cercetarea ştiinţifică, dar nu numai. S-a argumentat că totul se face pentru binele omenirii, pentru punerea la punct a unor vaccinuri[2] – adevărate elixiruri macabre folosite împotriva bolilor incurabile şi a îmbătrânirii – sau pentru transplanturi care să salveze alte vieţi omeneşti.

În numărul din martie 1968 al Revistei Americane de Obstetrică şi Ginecologieeste descris experimentul doctorului Geoffrey Chamberlain – cercetare pentru care a şi fost premiat – în care acesta lua copii avortaţi vii [3*], le ataşa o placentă artificială pe care o umplea pentru a vedea dacă pot fi ţinuţi în viaţă, pentru a-i deconecta apoi şi a-i omorî. Nimeni nu a avut nimic de comentat.Cam în aceeaşi perioadă, tot în SUA, doctorul Lawrence Lawn a reuşit să provoace o mare controversă când s-a aflat că procura copii avortaţi vii pentru cercetare de la o clinică privată de avort. Acesta a declarat: „Nu facem decât să folosim ceva care oricum urma să fie incinerat, în beneficiul umanităţii”.În anii ’80 ai secolului trecut, tot în SUA au ieşit la iveală câteva macabre cercetări asupra copiilor avortaţi vii finanţate de stat. Acestea foloseau ţesuturi de piele, ochi, dar şi experimente cu adrenalină pe inimioare de copii care încă băteau.

În anii ’90 s-a descoperit că cea mai mare fundaţie americană pro-avort finanţată de stat, Planned Parenthood, care deţine o vastă reţea de clinici pentru avort, livrează copii avortaţi pentru cercetări ştiinţifice.  Din mărturiile celor care au lucrat pentru Planned Parenthood reiese existenţa unei reţele foarte dezvoltate la nivelul SUA, dar tot mai mult şi la nivel mondial, în care companiile de medicamente şi centrele de cercetare beneficiază de copii avortaţi din clinicile pentru avort. Una dintre angajatele Planned Parenthood a declarat pentru asociaţia pentru viaţă Life Dynamics Inc. că numai în clinica în care ea lucra erau 3-4 avorturi odată la două săptămâni din care copiii supravieţuiau pentru a fi apoi omorâţi. (Detalii în lucrarea din 1993 a cercetătoarei Suzanne Rini: Dincolo de avort: o cronică a experimentării cu fetuşi. Vezi şi rezumatul realizat de Celeste McGovern, Secretele industriei copiilor avortaţi, de găsit pe site-ul lifesitenews.com)

În 2005 a ieşit la iveală o întreagă reţea de comerţ cu copii avortaţi pentru cercetări ştiinţifice şi nu numai odată cu descoperirea unui institut din cadrul Academiei Naţionale de Ştiinţe din Ucraina care făcea reclamă şi comercializa celule şi organe de copii vii, avortaţi sau nu.

Cercetările au scos la iveală că fetuşii şi embrionii umani sunt folosiţi într-o macabră industrie cosmetică în Europa de Est unde „terapia” pentru întinerire prin injecţii cu celule stem ale fetuşilor avortaţi este tot mai populară.

În martie, anul curent, Sir Richard Gardner, cercetător la Universitatea Oxford, a făcut un apel pentru folosirea copiilor avortaţi în transplantul de organe ca o soluţie pentru lipsa organelor de piaţa de transplant. (cf. lifesitenews.com)

S-a format cu timpul o întreagă industrie a experimentării pe copii avortaţi (vii [3] sau morţi), a transplantului de ţesuturi de piele, organe şi chiar de creier pentru bolnavii de Parkinson, Alzheimer, SIDA şi alte boli. Reţeaua se întinde în SUA de la femeile înregistrate în clinicile pentru avort până la companiile farmaceutice, centrele de cercetare şi chiar universităţi, în care cantităţi uriaşe de celule, ţesuturi şi organe sunt livrate la cerere prin companii speciale de curierat, asemenea oricărui colet poştal. Investigaţiile au scos la iveală că alături de alte organe este preferat sângele arterial al copiilor, iar aceştia sunt cu atât mai preţioşi cu cât sunt mai dezvoltaţi.

După ce în 1988 George Bush Sr. a interzis prin lege transplantul organelor sau ţesuturilor prelevate de la fetuşi, prima lege dată de Bill Clinton ca preşedinte în 1993 a fost înlăturarea acestei interdicţii. După administraţia Clinton – binecunoscută pentru susţinerea avortului şi a uniunilor între homosexuali – administraţia Bush Jr. a înăsprit legile cu privire la avort, a respins uniunile între homosexuali şi a interzis cercetarea asupra embrionilor umani pentru care se face un puternic lobby mai ales în SUA şi Marea Britanie.

Cu toate acestea, printre primele legi date de noua administraţie Obama se numără cele mai permisive legi în favoarea avortului (FOCA – Legea Libertăţii de Alegere) şi, recent, ridicarea interdicţiei cu privire la cercetarea asupra embrionilor umani (cf. BBC News). Încă se aud uralele comunităţii ştiinţifice şi a mass-media care laudă atitudinea progresistă a noului preşedinte faţă de cea „obscurantistă” şi „întunecată” a precedentului preşedinte (vezi New York Times din 10 martie 2009). Practic, prin legalizarea cercetării asupra embrionilor umani se pun bazele unui măcel legalizat în care la mare cinste sunt hibrizii de celule şi ţesuturi om-animal.

Asemenea unui nou Irod care se hrăneşte cu sânge de copil, omul modern a produs hecatombe de pruncucideri prin legalizarea avortului şi eliberarea cercetării ştiinţifice de constrângerile morale în virtutea unui iluzoriu progres al umanităţii.

Se estimează că în Statele Unite din 1973, când avortul a fost permis printr-o decizie a Curţii Supreme şi până acum, s-au produs după cifrele oficiale peste 50 de milioane de avorturi; în Rusia, se estimează că aproximativ 85% din femei au făcut cel puţin un avort, majoritatea făcând de la două până la 10 avorturi; în România în aproape 20 de ani s-au făcut aproape 20 de milioane de avorturi, iar în 2008, în urma unui caz controversat, Ministerul Sănătăţii a hotărât să mărească perioada până la care fetiţele sub 15 ani pot să facă avort de la 14 la 24 de săptămâni (şase luni). (cf. ro.altermedia.ro)

În numele omului, libertăţii şi progresului, umanitatea modernă are mâinile pătate de o uriaşă şi îndoită crimă: o crimă împotriva lui Dumnezeu şi o alta împotriva omului. O crimă împotriva Dumnezeu-Omului! În fiecare copil masacrat de cleştile medicului şi disecat de curiozitatea omului de ştiinţă este omorât încă o dată Hristos. Încă o dată şi de milioane de ori şi de zeci de milioane de ori un Irod înnebunit de putere caută să-l omoare pe Hristos omorând atâţia şi atâţia prunci: „Glas în Rama s-a auzit, plângere şi tânguire multă; Rahela plângea pe fiii săi şi nu voia să se mângâie, pentru că nu mai sunt” (Matei 2:18).

Oare de ce nu înţeleg aceşti oameni că zadarnic se luptă cu Însuşi Dumnezeu? Acum două mii de ani strigau: Răstigneşte-l, răstigneşte-l…, iar sângele Lui să fie asupra noastră şi a urmaşilor-urmaşilor noştri! Şi L-au batjocorit şi chinuit, L-au răstignit şi împuns cu suliţa, strigând: Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu coboară-Te de pe cruce şi vom crede în tine! Totul, ca să surpe taina mântuirii neamului omenesc.

Şi când Hristos a înviat, aceştia tot nu au vrut să creadă în El şi să se întoarcă, ci au preferat să ascundă Învierea, să continue războiul sinucigaş, asemenea Iudeilor, cu Dumnezeu care S-a răstignit ca să-i mântuiască. Şi de atunci se luptă neîncetat să acopere, să ascundă şi să strice toate înţelesurile şi rânduielile pe care Dumnezeu însuşi le-a pus în creaţie şi care ne vorbesc despre El; aceasta ca nimeni să nu mai creadă în Hristos, ci să se închine lor, stăpânitorilor acestei lumi.

Dar Cuvântul, răsturnându-i la pământ, învie iarăşi, arătându-se cu atât mai luminos, cu cât este mai combătut, întărindu-se în nepătimire prin pătimiri. Căci este mai tare ca toţi, ca Cel ce este şi se numeşte Adevărul” (Sfântul Maxim Mărturisitorul).

____________________

1. Pentru detalii, vezi Jacqueline Kasun, Războiul împotriva populaţiei, Editura Provita Media, Bucureşti, 2008, pp. 107-142.

2. Pentru informaţii vezi textul postat pe National Network for Immunization Information – NNii: Chestiuni cu privire la imunizare: legăturile dintre unele vaccinuri şi fetuşii umani (http://www.immunizationinfo.org/immunization_issues_detail.cfv?id=32)

3. Este vorba de o practică medicală pe care studiile citate ale S. Rini şi C. McGovern o descriu în detaliu.

Petru Molodeţ

Articol apărut în nr. 3 din “Presa Ortodoxă

(Visited 185 times, 1 visits today)

2 COMMENTS

  1. Doua mii de ani am stat in adevar.
    Doua mii de ani in razboaie de aparare.
    Doua mii de ani de ortodoxie.
    Doua mii de ani de suferinte.
    Doua mii de ani de istorie scrisa cu sange de martiri.
    Doua mii de ani de rugaciune.
    Doua mii de ani pt apararea cuvantului Lui Dumnezeu.
    Toate astea pt a ramane in invatatura cea dreapta strabuna de la Hristos.
    In doar doua zeci de ani de rahat ,am cam pierdut ceea ce stramosii si inaintasii nostri ortodocsi au pastrat cu sfintenie,iar acum in doar cativa ani incepem sa ne comportam ca ereticii apuseni.
    In UE,bisericile romanesti ortodoxe,dau pilde si invataturi CATOLICE.
    Cunosc ffff bine ,de ani de zile ,cum si din ce cauza ,biserica apuseama a devenit muzeu pt turisti.Catolicii inchiriaza bisericile la ortodocsi ,dar cu o conditie,sa propovaduiasca dupa invataturile lor,dupa modul lor eretic .Acele invataturi cu care a mintit o lume intreaga.Acele invataturi care i-au adus la mult ravnita acaparare a tuturor religiilor de pe pamant.
    Acele invataturi care le-au intunecat mintile ,pana la faimoasele inchizitii.
    Acele invataturi cu care au spalat creierii mai marilor puteri pt a provoca razboaie,pt a mai ocupa ceva teren,pt a mai umfla putin visteria papistasilor.

    Se spune ca minciuna i-a ajuns din urma,dar minciuna a fost la baza credintei lor.
    Cine a stat in adevar ,a suferit ,ca in ortodoxie,iar cine a stat in minciuna ,a provocat razboaie.
    Pt mine acele biserici asa zise ortodoxe NU SUNT ORTODOXE, NU LE RECUNOSC.
    Cine se face frate cu dracu,de aia sa aibe parte.

    Nu avem voie sa ne amestecam,
    nu avem voie sa pierdem ,nici macar putin din ceea ce ne-a lasat Domnul Nostru Iisus Hristos.
    Nu avem nevoie sa primim invataturi de la alte religii,NIMIC.
    Avem tot ceea ce ne trebuie in invatatura ortodoxa,pt mantuire.
    Tocmai pt ca avem tot ceea ce ne trebuie pt mantuire , vremurile au fost intotdeauna ostile dreptei credinte ortodoxe.
    De noi depinde fratilor!!!
    Daca aveti duhovnici care au ramas in dreapta credinta CEA STRABUNA ,pupati-le manile si picioarele la spovedanie,ca nu se stie cat ii vom mai avea printre noi.
    Luati sfaturi cat le mai puteti lua ,pt ca niciodata nu este indeajuns.
    Daca mai marii bisericii,reprezentanti ai ortodoxiei,vor o infratire cu apusenii,SA O FACA EI,ci NU NOI.
    Noi ca POPOR STRABUN ORTODOX,DIN CARE S-AU NASCUT VOIEVOZI,SFINTI,MARTIRI CU MAME IN RUGACIUNE PE TIMP DE RAZBOI,SA NU NE LASAM CONTOPITI si „infratiti”.
    Altfel Il vom mania pe Dumnezeu si vom plati cu mult mai rau decat ereticii.
    CINE SE SIMTE IN ADEVAR ,SA-L PASTREZE ,ASA CUM DUHOVNICII NOSTRII L-AU PASTRAT PT NOI.
    Doamne Ajuta tuturor!!!
    HRISTOS A INVIAT!!!

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.