Vechile noutăţi ale istoriei românilor
Unul dintre locurile comune ale istoriografiei româneşti, exasperând prin caracterul său necritic şi vetust, ca şi prin reluarea sa obsedantă în cursuri şi manuale este cel potrivit căruia evul nostru mediu s-a prelungit până, cândva, în timpul Vladimirescului sau chiar al Bălcescului.
Trecând peste comoditatea unei judecăţi care acolo unde vede boieri, proprietăţi şi ranguri, vede şi alcătuiri feudale ţinând de mediul ev şi investigând dincolo de veacul al XVIII-lea fanariot – care el însuşi are atâtea alcătuiri de noutate modernă – am încercat, încă de acum mai bine de un deceniu, să arăt de ce mijlocul secolului al XVI-lea, aşadar vremea din jurul lui 1550, a fost epoca în care s-au săvârşit mutaţii ce indică – şi mai peste tot în Europa a fost la fel – un fel de sfârşit de medievalitate. După încercările de a desluşi o „Renaştere Românească” în veacul de după 1500 mi se par fără sorţi de izbândă – reamintesc că fenomenul renascentist nu poate fiinţa decât acolo unde sunt reunite trei simptome, anume viziunea antropocentrică, emulaţia burgheză şi răsturnarea perspectivelor ştiinţifice faţă de evul mediu – sigur este că a doua parte a secolului al XVI-lea, în timpul unor Alexandru Lăpuşneanu şi Iacob Heraclit Despotul, Petru Șchiopul, Petru Cercel sau Ieremia Movilă era altceva decât o medievalitate târzie de felul celei patronate de Ștefan cel Mare, de Neagoe Basarab şi, parţial, chiar de Petru Rareş. Era o pagină de civilizaţie nouă, postmedievală, pe care generaţii de istorici nu au ştiut a o citi corect, în ciuda faptului că încă acum şaizeci de ani Nicolae Iorga, în sinteza-i de Istoria Românilor (Volumul al V-lea, din 1937, subintitulat Vitejii) observa, cu intuiţia sa unică, cum după mijlocul acelui al XVI-lea veac se deschidea un „secol de istorie modernă faţă de evul mediu ce fusese până atunci”.
Dacă enumerăm câteva dintre noutăţile vechii noastre civilizaţii de acum patru secole vedem că, practic, întreg câmpul vieţii româneşti este acoperit, de la politică la credinţă. Ne afăm, înainte, de toate, într-o totală schimbare de peisaj istoric prin instaurarea, acum, a unei
autorităţi turceşti care duce la transformarea independenţei statale medievale într-o autonomie statală premodernă unde cuvântul Stambulului devenea decisiv, de la alegerea domnului la mazilirea sa, de la impunerea numeroaselor peşcheşuri la controlul militar; nu mai puţin, însă, Muntenia, Moldova şi Transilvania, ca principate autonome, îşi păstrau statalitatea – obiect de lupte şi de tranzacţii nesfârşite -, într-o vreme în care, pe urma ţărilor balcanice, spaţiul unguresc şi cel ceho-boem şi-o pierduseră în chip dramatic, în favoarea Sublimei Porţi sau a Hasburgilor.
Campania victorioasă din 1538 a lui Soliman Magnifcul împotriva Moldovei lui Petru Rareş, mai vechiul control otoman asupra scaunului domnesc de la Bucureşti – acolo unde a trebuit să vină voievozii din mai retrasa cetate a Târgoviştei -, „turcirile” unor membri ai familiei princiare – cazul lui Iliaş Rareş în 1551 în Moldova, cel al lui Mihnea al II-lea în Ţara Românească, patruzeci de ani mai târziu, în 1591, ce s-au adăugat altor renegări contemporane din spaţiul mediteranean – au făcut ca umbra uriaşă a unui imperiu tricontinental să planeze
şi asupra lumii carpato-dunărene, cu consecinţe care au grevat fundamental naşterea unui mentalităţi româneşti moderne.
În ceea ce priveşte lumea ardeleană, cea a unui principat tot mai bine individualizat după dezastrul maghiar de la Mohács (1526) şi în timpul dinastiei Zápolya, cu scaunele sale săseşti şi secuieşti, cu ţinuturile bănăţene, cu comitatele din Ungaria superioară şi din aşa-numitul Partium („Partes Regni Hungarie”), cu districtele de la Bistriţa, Făgăraş şi Braşov, pragul 1550 însemna triumful defnitiv al luteranismului, în formula moderată a lui Melanchton, în mediile saxone creatoare de civilizaţie urbană, ceea ce va marca o şi mai mare diferenţiere a acestor provincii româneşti de dincolo de munţi faţă de spaţiul fostei Ungarii regale, unde protestantismul câştiga teren în varianta sa calvină.
Nu mai puţin veacul al XVI-lea este şi cel al apariţiei unei noi boierimi româneşti. Sunt acei „oameni noi”, găsiţi şi în Apus („parvenus”, „new-comers”) şi în Rusia (noua „boiarstvo” a lui Ivan cel Groaznic) – peste un secol şi mai bine cu o altă perspectivă, Brâncoveanu avea să-i numească, pe cei din vremea sa, „mojici graşi şi plini de bani” -, cei care înlocuiesc pe marii feudali ai evului mediu ale căror rânduri fuseseră rărite şi prin „tăierile de boieri” din timpul lui Mircea Ciobanul în Ţara Românească şi al lui Alexandru Lăpuşneanu în Moldova. Aceşti noi boieri şi dregători, români şi levantini, ajunşi chiar pe tron în veacul următor – un Vasile Lupu sau un Gheorghe Duca, Ghiculeştii şi Cantacuzinii – s-au ilustrat printr-un patronaj cultural vădit în ctitorii şi în tipărituri, cu aplecări spre fast şi heraldică, spre abordarea unor semne exterioare ale puterii, spre afrmări de genealogii efective sau fctive.
Concomitent, urcau în scaunele de la Târgovişte şi Bucureşti, de la Suceava şi Iaşi noi dinastii înrudite cu „începătorii de ţară” Basarabi şi Muşatini, având începători iluştri legaţi de marea boierime, precum Neagoe ce şi-a zis Basarab, în 1512, marcând prin ctitoria sa de la Argeş intenţia creării unei noi linii dinastice; precum Ieremia Movilă, în 1595, fiul ficei lui Petru Rareş, care punea ca Suceviţa neamului său să fe acoperită cu aceaşi pictură exterioară ce împodobise cândva lăcaşurile bunicului său matern; precum Mihneştii, în fine, cei care vor unii dinastic Muntenia şi Moldova între 1574 şi 1591, prin domniile, la sud şi la nord de Milcov, ale unor fraţi, unchi şi nepoţi ca Alexandru al II-lea Mircea, Mircea Turcitul şi Petre Șchiopul, continuaţi şi la începutul veacului următorde descendenţii lor direcţi, Radu Mihnea şi Alexandru Coconul (chiar această apropiere moldo-munteană, prefaţând momentul Mihai Viteazul şi urmându-i imediat, era un semn al depăşirii medievalităţii). Abia menţionatul neam al Mihneştilor, coborâtori din Basarabii veacului al XV-lea, avea să-şi proclame, prin portrete pictate şi prin arhitecturi relgioase, ataşamentul faţă de strămoşi – aceştia au fost munteanul Vlad Ţepeş şi moldoveanul Ștefan cel Mare -, la fel cum Alexandru Lăpuşneanu, în ctitoriile de la Rădăuţi sau Bistriţa omagia, după 1550, memoria unui înaintaş ca Alexandru cel Bun, al cărui prenume îl şi purta.
Realmente deschişi spre forme de cultură occidentală, spre cele ale Renaşterii Italiene mai ales, Mihneştii înrudiţi cu familii italo-greceşti din Levant, posesori de opere de artă apuseană, donatori la biserici din Roma şi Veneţia, sau principele transilvan Ioan al II-lea Sigismund – descendent din Sforza şi protector al antitrinitarienilor de felurite naţii -, ca şi succesorii săi Báthoreşti, înconjuraţi de arhitecţi şi muzicieni veniţi din Italia, au fost cârmuitori ai celor trei ţări de la Carpaţi şi Dunăre, contemporani cu o schimbare notabilă de sensibilitate. O schimbare pe care o comentam astfel, cu ani în urmă, în cartea mea Civilizaţia românilor între medieval şi modern (I, 1987, pp. 20-21): Retoricul şi narativul unor texte slavone scrise de călugări români spre mijlocul şi în a doua parte a veacului al XVI-lea, ca şi cele ale unor picturi murale ce izbucnesc pe faţade, datorate unor zugravi moldavi şi alogeni spre sfârşitul primei jumătăţi şi îndată după mijlocul aceluiaşi secol făceau parte, stilistic vorbind, dintr-o aceeaşi nouă etapă a culturii noastre pe care încercam să o sugerez, răspundeau nevoii de poveste, de istorie în sensul cel mai strict al cuvântului”. Într-adevăr, triumful naraţiei – îl găsim în cronic lui Macarie şi în cele ale „macarienilor”, dar şi în frizele picturii exterioare moldoveneşti explodând după 1530 -, gustul pentru istorisirea faptelor de seamă în documentele de cancelarie, în epigrafe funerare (cum era cel de la Argeş al lui Radu de la Afumaţi în 1529, cel al lui Albu Golescu la Vieroşi în 1574, cel al lui Stroie Buzescu la Stăneşti în 1602), în cronicile murale („Wandchroniken”) din bisericile săteşti ardelene, între 1566 şi 1592, ca şi din bisericile ortodoxe (la Bucovăţ în 1574, la Suceava în 1570) fac din secolul al XVI-lea începutul unui timp nou. Cel din care vor ieşi Neculce şi Cantemir, Budai Deleanu şi Anton Pann.
autor: acad. Razvan Theodorescu
sursa: Revista Clipa – Magazinul actualitatii culturale românesti
Iertati-ma! si dvs.si Maica Domnului sa adaposteasca tot romanul sub sfantul ei Acoperamant!
@Gerula,mesajul care la-i transmis,acum am inteles despre ce este vorba,imi pare rau pentru neintelegerea de care am dat dovada,asta e pentru ca accesul meu la informatiile din tara este foarte limitat,doar citev.a surse din care F.N.,in primul rind! Imi cer din nou scuze!
@Gerula,imi insusesc critica,recunosc ca stau prost cu gramatica si ortografia limbii romane,dar am o scuza,am terminat Sc.Generala acum 60 de ani si intre timp sa schimbat ortografia de citeva ori,incerc sa ma adaptez din mers,caci la virstra mea nu mai am timp sa ma initiez,mai ales ca sint plecat din tara din tinerete! Dar,te asigur ca simt si gindesc romaneste! Sa auzim numai de bine!
In primul rand,se scrie tras-o!(NU, traso!? ).Apoi sa-i,NU s-ai,!?/ti-ai si NU ti-iai!?!fa-o si NU fao!? Intr-o si NU intro?!mareee roman ce esti!Vai de ea limba romana! Cu ortografia am vazut cum stai!cat despre topica frazei ,ma mir ca mai existam!? Dar asta e! Acum imi explic de ce NU ai inteles,ai nevoie de fff multa lectura,nitica gramatica si ortografie!! Deci pe scurt ,in capitala exista un lucru chicios,care are cca 6m,sub forma unui cutit cu un cartof in varf. Aceasta aberatie costat peste 4mil.euro,fiind executata in mandatul ministeriatului cacademicianului r.t. Gura lumii spune ca peste 1mil.euro a ajuns in buzunarul bo(u)ierului! Problema este ce semnifica acea monstruozitate?! Dupa ce s-a intamplat in tara,la ce dezastru este in toate, NU gasec alt mesaj transmis de aceasta,decat ”v-am tras-o,romani neghiobi”. Pentru ca este a nustiu a cata oara cand suntem jefuiti,mintiti si exterminati si trebuie s-o luam de la capat,iar vinovatii stau bine mersi dupa ce ne-au vadut ca pe vite si au un tupeu fantastic sa dea sfaturi cu ce trebuie facut!!!! Stupid,eah!
@Gerula,am traso Romini neghiobi,afirmi in finalul primului comentariu facut,la care eu am reactionat,fiind provocat! N-ai remarcat faptul ca m-am adresat unui BOZGOR,iar daca nu esti TU acela!,De ce te superi?!.Fiind un roman adevarat cu un trecut asa de valoros ,firesc ar fi sa te bucure comentariul meu,unde am facut critica unui minoritar maghiar avind in vedere la ce se intimpla in Romania!Respect,profund inaintasii de la Alba Iulia,care au fost strabunii tuturor Romanilor,Daca esti Roman si gindesti Romaneste,imi cer scuze!Astept totusi explicatii,ce ai dorit sa spui cind ai afirmat:”V-AM TRASO ROMANI NEGHIOBI” In rest sa auzim numai de bine!
Doamne ajuta! Sa ma iertati ca intervin dar tara arde si noi ne certam si chiar jignim ,facand pe placul adevaratilor calai de tara .E dureros ca nu ne mai putem ierta .Daca cineva nu este de acord cu altcineva ,nu trebuie sa jigneasca .Si eu am fost nu demult jignit chiar pe FN ,dar ce sa fac ,sa renunt ?,nu pot,preferand sa sustin moral tara, incercand a propune sa ne impartasim suferintele si sa mai salvam ceea ce se mai poate salva macar…moral,aici prin tara asta mica virtuala Foaie Nationala.Doamne Ajuta! p.s.inca odata sa ma iertati pt interventie.
Doamne ajuta !frati ortodocsi! Sa-i cautam printre munti pe acei piloni ai ortodoxiei ,pe acei parinti care se roaga neincetat pt salvarea ortodoxiei strabune pt mantuirea noastra pt noi toti,pt viitorul Romaniei ortodoxe.Tara noastra ortodoxa inca mai are duhovnici .Sa ne rugam pt ei ,sa-i intareasca Dumnezeu .Copiii nostri ,viitoarele noastre generatii nu stiu daca vor mai avea ocazia sa mai cunoasca duhovnici cu adevarat placuti Lui Dumnezeu.TOTUL DEPINDE DE NOI !Sa invatam din predicile parintelui Papacioc pt a continua viata ortodoxa strabuna ,pt viitorul copiilor, copiilor nostri.Asa cum a spus parintele ,sa stam in rugaciune ,sa avem o veselie interioara launtrica indiferent de ceea ce ne inconjoara.Cu vremurile astea la majoritatea dintre noi e cam greu ,dar stim si sa fim constienti ca cineva care a trecut prin temnitele comuniste ,a stiut si a putut sa aibe forta de a-si gasi acea liniste si dragoste interioara pe care Dumnezeu e gata s-o sadeasca in fiecare dintre noi ,dar numai si numai prin rugaciune ,asa sa ne ajute Dumnezeu!Doamne ajuta!
Imi pare rau! Dar,a fost un drept la replica!!daca erati echidistanti ati fi intervenit pana acum3 zile sau chiar azi 26iul.ac. ,ora 10 pm.!!! Pacat ,dl-e ati pierdut un fan!indragostit de ”Foaie”.
sarion!!esti un mare tam… bo….! ce invective de cretinoid poti flatula din plastilina pe care o posezi in locul encefalului. Strabunicul meu taia bozgori la greu cand pe aici nici macar nu indrazneau altii sa vorbeasca romaneste,cretin ce esti! Strabunii mei au dat sange pt. Transilva nia,bo… si au fost la Blaj pe Campia Lbertatii ,corcitura de h…… Cum iti permiti….! sa aduci invective fara sa cunosti omul! Dar se pare ca faci parte din tagma puilor de bolsevici care au pus la gratar romanii si acum ne fac istoria ca roller sau patapievici !??Uita-te tartacuta la profunzimea lucrurilor si nu mai linge fuduliile lui razvan teodorescu,chiar daca e cacademician,isi joaca prost rolul de roman,asa ca brucan si p.roman pe bani,etc!!! si iti mai spun una bai,…. cand am avut posibilitatea am trimis o oarecare suma in secuime pt. construirea de lacasuri ortodoxe laI.P.S.IOAN,dar…bozgori de la P.T.T.R mi-au returnat-o?!Dar un parinte de la Sihastria i-a luat si i-a dus personal,iar despre discutiile cu p.IOANICHIE Balan ce sa-ti destainui,tie encefalopatule?du-te la cateva Sf.masluri,iar bunul DUMNEZEU sa-ti coaca mintea si sa te ierte!
@GERULA a fost mina dreapta a Regelui Dac Decebal,cum ti-ai permis Bozgor primitiv s-ai folosesti numele,GERULA fiind un stramos al Romanilor,care te tolereaza ca minoritar in Tara DACILOR,iar tu Hungroid salbatic si primitiv,esti impotriva Romanilor si nici macar nu esti in stare sa conversezi,nestiind vorbi Romaneste.Daca ai ceva de spus fao intro limba inteligibila,Limba Romana,nu in Limba ta de Bozgor primitiva a hoardei de Huni din care va trageti-Ti-iai citit Istoria Nationala,de unde te tragi.Cu ce esti mai grozav decit Romanii.Probabil,ca strabunii tai mulgeau Iepele si din laptele de Iapa faceau bautura alcoolica, Cumis,sau poate ca strabunii tai traiau in corturi si se deplasau din loc in loc,ca Tiganii Satrari,dupa furat si dupa prada de la Valahii,care era un popor sedentar,nefiind migrator ca voi.Stii ca stramosii tai,puneau oamenii batrini si neputiinciosi drept tinta pentru arcasi,considerind ca sint o povara pentru Trib,sai hraneasca si s-ai ingrijeasca.Astia sint strabunii tai Bozgorule care denigrezi Natiunea Romana! Sa-ti fie rusine ca in primul rind esti Cetatean Roman si dupa aceia minoritar! Pui botul la provocarile Liderilor U.d.m.r-isti care au ajuns Grofi si majoritatea dintre ei vor raspunde penal,pentru furturile si delapidarile facute pe plan politic si economic!Sa tii cont ca perioada lor de guvernare se termina imediat si atunci vom trage linie sa vedem ce sa realizat pentru tine ca minoritar si vei pierde totul,atunci te vom intreba din nou :Esti cetatean Roman de etnie hungroida,atunci esti obligat sa vorbesti Romaneste si sa Respecti Tara si Cetatenii ei,unde tu te-ai nascut si traiesti! Baga bine la scafirlie puneti bostanu la judecata si uitate in jurul tau sa vezi ca lumea se schimba,Romanii,sint un popor tolerant si rabdator dar si rabdarea are o limita,veti ajunge sa dati socoteala in fata Natiunii Romane unde nu ve-ti mai gasi intelegere si iertare! Lipsei voastre de bun simt ai raspundem la fel! Si om vedea in final cine are cistig de cauza,amintindu-ti ca Romanii au calcat Budapesta de 2 ori,sau nu-ti cunosti istoria,daca te gindesti,eventual ca Budapesta tia sari in ajutor! Cu alte cuvinte iti recomand tie si altora ca tinet sa lasati falsurile istorice cu care te-au invatat iredentistii si invata Istoria Romanilor si vei intelege singur ce Istorie Bogata si Crestina au Romanii,mai ales ca n-au avut razboaie de expansiune si n-am rivnit nici odata la bunul altor natii,acest lucru fiind Mindria Noastra Nationala si ne intrebam,de unde ura aceasta inexplicabila care o aveti impotriva Poporului Roman!
daca promovati nationalismul si romanismul ,de ce promovati zicerile acestui famen r.t.,care a permis in timpul ministeriatului sau o ,,sculptura,,gen cutit cu cartof in lama pe post de operă de artă…s-au mai subtil:V-AM TRAS-O ROMANI neghiobi!
Meritul,Voievozilor si Domnitorilor Romani ca au stiut sa se strecoare in asa fel cu diplomatia Imperiului Otoman si Tarile Romane au ramas libere si independente,platind tributuri dar nefiind facute Pasalicuri ca Ungaria,Moravia si restul tarilor din Balcani! Este adevarat ca Voievozii Romani si-au impus punctele de vedere prin forta armelor,dind foarte mult de furca Otomanilor,Tatarilor sau Cazacilor care din cind in cind incercau sa intre dupa prada,urmarind vigilenta Vlahilor,daca nu a slabit intre timp! Grele vremuri pentru Domnitorii Tarilor Romane de a-si apara granitele si fiinta nationala! Sa auzim numai de bine!