Steagul secuiesc pe înțelesul unui turist ignorant

Domnul ambasador Hans Klemm spune că a acceptat să se fotografieze cu steagul secuiesc „din politețe” față de gazdele sale.
Dacă domnul George Maior, ambasadorul român în Statele Unite, s-ar duce într-o vizită în Mississippi și s-ar poza „din politețe” cu steagul confederat, ce i-ar spune domnul Klemm? L-ar felicita, fiind în asentimentul celor 75 la sută de albi din Sud, care consideră drapelul purtat de generalul Lee în Războiul de Secesiune drept un simbol al mândriei locale, al moștenirii culturale, al tradiției istorice? Sau l-ar critica, deopotrivă cu cei 75 la sută dintre negrii din Sud, care văd în aceeași bucată de pânză o amintire a rasismului? Sau poate i-ar explica faptul că 30 la sută dintre cetățenii americani consideră că arborarea acestui steag amintește de sclavie și de oprimare?
Prin urmare, pentru unii, steagul secuiesc nu este doar o emblemă a locului, ci și un simbol secesionist, ceea ce poate reprezenta o insultă pentru cei 20 la sută dintre etnicii români care trăiesc în Harghita și pentru cei 30 la sută dintre etnicii români care trăiesc în Covasna. Și minoritățile au sensibilitățile lor, și față de ele (respectiv românii din Harcov) ambasadorul ar fi trebuit să manifeste politețe.
Ca să nu mai spun că un ambasador care se fotografiază cu ceea ce primarul Arpad Antal numește „un simbol al lipsei de respect al autorităților pentru comunitatea secuiască” girează, fără voia lui, acest mesaj.
Am convingerea că a fost o gafă provocată din ignoranță și nimic altceva. Ambasadorul le-a dat apă la moară extremiștilor maghiari care au prins un nesperat prilej de a se mai auzi puțin în spațiul public.
Nu sunt de acord cu interpretarea de securiști bătrâni potrivit căreia ambasadorul american a produs deliberat acest incident, ca un semnal că Statele Unite vor ruperea României.
Nu știu dacă dl. Klemm va reveni prea curând în „Ținutul Secuiesc”, dar, după această întâmplare, sunt convins că nu va mai accepta să se fotografieze decât alături de kürtős kalács. (autor: Florin Negruțiu, sursa: Republica.ro)