Piaţa de artă din România

Piata de arta din România a început sa conteze toamna trecuta când a început o spirala a preturilor la clasici. Prin aceasta, succesiv, au fost doborâte mai toate recordurile de vânzari: în septembrie si octombrie trecut si în aprilie-mai curent.

Preturile au crescut radical, în plina criza, de sub pragul psihologic de 100.000 de euro per tablou la peste 250 de mii. Piata de arta începe sa fie ceea ce este în strainatate: una de refugiu, în care capitalurile cauta previzibilitate si stabilitate. Treptat colectionarii-hobby au fost înlocuiti la licitatii si în galerii de investitori si fonduri de investitii atrasi de potentialul emergent al pietei.
Locomotiva Grigorescu
Cele mai mari performante la licitatiile din România au fost realizate de reprezentantii României în scoala de la Barbizon, Nicolae Grigorescu si Ion Andreescu. „Este un exemplu de valorificare pentru arta iconica“, spune Alexandru Bâldea, presedintele casei de licitatii Artmark. „Sunt pictorii unanim cunoscuti, sunt operele cunoscute cele care atrag cea mai mare atentie si care se vând cel mai bine. Nicolae Grigorescu are tarancute si care cu boi; Tonitza are capete de copii. Arta iconica va avea întotdeauna cumparatori“.
Surpriza, sau mai degraba nu, cea mai bine vânduta lucrare româneasca este „Tarancuta odihnindu-se“ a lui Nicolae Grigorescu, cu 270.000 de euro primiti la o licitatie din aprilie a.c. Pe doi si trei in topul primaverii: „Cârciuma la Rucar“, 230.000 de euro, si „La marginea padurii“, acelasi autor, preturi din martie 2011.  Pe patru, o „Pastorita“ de Grigorescu vânduta cu 175.000 de euro la o licitatie din 2010, recordul de pret de anul trecut. Pe locul sapte – acelasi Grigorescu, cu un „Car cu boi“ (ulei pe pânza, 1890) cotat la 155.000 de euro printr-o licitatie din octombrie 2010. Toate preturile au fost stabilite la Artmark, galeria care doboara record dupa record în vânzarea maestrilor din secolul trecut. Acelasi autor a reusit cotari mult mai slabe la alte case de licitatii. La Alis, cel mai bine vândut Grigoresc este un „Nud“ de 75.000 de euro (decembrie 2010), urmat de pânza „Fata în iarba“, vânduta în 2003 pentru aproape 60.000 de euro. Alt Grigorescu vândut la Alis este un „Ciobanas“ de 55.329 euro, pret obtinut în august 2001. La Goldart, Grigorescu este în topul celor mai bine vândute lucrari cu tablourile „În amurg“ (55.000 de euro), „Flori de nalba“ (acelasi pret) si „Car cu boi“ (ulei pe lemn) de 44.000 euro. Alte lucrari de Grigorescu au fost vândute la Goldart la preturi apropiate de 10.000 de euro: „Tarancuta cu basma alba“ si „Casa la Valeni“.
Nu întotdeauna pictorul câmpinean a facut „scoruri“ cu sase cifre. Pe piata de dinaintea anului 2000, în preistoria vânzarilor de arta româneasca, Grigorescu se tranzactiona la 2-3000, iar când acea suma era încasata în franci elvetieni, nu în euro sau dolari, se considera ca avem un nou record de autor. Pentru comparatie, alti pictori de la Barbizon, precum Theodore Rousseau, fondatorul scolii, sau Claude Daubigny, un ilustru reprezentant, au recorduri la Christie’s de 80-120.000 de lire sterline.
În „Indicele pietei românesti de arta“, document în care Artmark a reconstituit tranzactiile pentru o mie de pictori cotati în perioada 1995-2010, Grigorescu este mentionat cu preturi medii de 29.000 în ’96, 11.000 în ’97, 53.000 în 2000 si depasind suta de mii în 2008. Randamentul mediu anual calculat este de 32,6%, cu un urcus de 244% în 2000 si o alta crestere de 171% în 2008. În 2011, cu multe recorduri deja doborâte, Grigorescu este din nou eroul anului.

Update:
La ultimul mare târg de arta din primul semestru, „Licitatia verii“, Grigorescu a avut din nou doua lucrari care au sarit de 200.000: „Nimfa dormind“ la 220.000 si „Tarancuta cu fuior pe cale“, 250.000, ambele lucrari de tezaur. Ele au rasturnat topul stabilit în România cu doar doua luni în urma (clasamentul actualizat este disponibil pe www.graficante.ro). Grigorescu obtine astfel 7 pozitii în top 10 (primele 6 si a 9-a). Fara (alte) cuvinte.

Ce se întâmpla cu un Brauner?
Raspunsul scurt e: numai bine. Cu adaosul ca nu în România, cel putin nu înca.
Am întrebat de el si la Goldart, si la Artmark. Presedintele casei de licitatii Goldart, Luminita Ghildus, spune ca nu exista niciun Victor Brauner la vânzare în România si ca, oricum, piata nu si l-ar permite în acest moment: „Ultimul tablou al sau s-a vândut în strainatate cu 175.000, o suma foarte mare pentru România. În plus, la noi ar fi o problema si autentificarea unei opere de Brauner. Din câte stiu, exista un singur expert pe Brauner, iar acela este la Paris. Totusi, îmi amintesc ca, la un moment dat, a existat la o casa de licitatii un Brauner, dar nu s-a vândut“. Acelasi raspuns, ca piata nu e pregatita, vine si de la Artmark. Alexandru Bâldea, fondatorul acestei case de licitatii, detaliaza: „Acum se vinde impresionism si academism, dupa care va veni rândul artei contemporane. Abia apoi vom avea vânzari de avangarda si postmodernism. Piata creste pe masura ce creste nivelul de receptare si este un lucru normal ca mai întâi sa fie apreciata culoarea, va veni apoi rândul mesajului si abia apoi gustul pentru experimente“.
Exista si locuri în care Victor Brauner se vinde bine: la Londra si în New York. Judecând dupa tranzactiile de la Chistie’s si Sotheby, el este cel mai de succes autor român. Recordul personal a fost înregistrat în 2008 pentru lucrarea „Tablou autobiografic – Ultratablou biosensibil“, vândut la Sotheby într-o licitatie de impresionism si post-moderna. În mod regulat lucrarile sale sar de suta de mii de euro, iar unele încing licitatiile mondiale. Este cazul tabloului „Boierul“ care s-a vândut în 2010 la Sotheby cu 288.000 de euro, dupa ce plecase dintr-o estimare de 120.000.
„Indexul pietei românesti…“ ne arata si cum a evoluat Brauner în România: în câteva tranzactii izolate care nici nu lasa loc de calcul pentru un pret mediu. În 1995, o penita numita „Totusi primavara“ s-a vândut la Alis pentru 2000 de euro. Doua afise, „Sans titre“ si „Baladin Spermesthesique“, s-au vândut în 2009 pentru 471 de euro fiecare. În alte tehnici, alte doua tranzactii au fost înregistrate în 2009: litografia „Traces et interstices“ s-a vândut la Monavissa cu 550 de euro, iar gravura „Peisaj depliat“ a primit o cota de 1150 de euro la Alis. În fine, în pictura, doar doua vânzari sunt mentionate: ambele în 2008 si ambele pe tehnici minore. Astfel, guasa „Cocosul“ a fost vânduta cu 3485 de euro la casa de licitatii Pogany, a lui Pavel Susara, iar un ulei pe carton, „Personaje“, a fost înregistrat la Artmark cu suma de 52.500 de euro.
La fel ca si Brauner, pe piata mondiala sunt cotati si alti pictori nascuti în România, dar care au trait si lucrat în strainatate: Reuven Rubin, Marcel Iancu sau, în scurta sa cariera de pictor, Constantin Brâncusi.
Locomotiva Bunescu
Alexandru Bunescu este tânarul artist care a stabilit în 2011 pretul record de 35.000 de euro. Lucrarea sa intitulata „Printesa“ a fost vânduta în aprilie, în cadrul Licitatiei de Postmodernism si Contemporana de la Artmark. Celelate tablouri ale pictorilor contemporani trec doar în cazuri exceptionale de pragul de 15.000 de euro, chiar daca în discutie se afla nume ca Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Stefan Câltia, Sorin Ilfoveanu sau Dumitru Gorzo. Indiferent de generatie, stil, curent si „club“ artistic, pictorii contemporani din România, priviti prin perspectiva „cotei de piata“, au de suferit din cauza vânzarilor efectuate direct din atelier, fara ca tranzactiile sa treaca prin galerii si case de licitatii si sa fie înregistrate în baza de date a acestora. Astfel, desi multi dintre ei au vândut zeci sau sute de lucrari, în „Index“ ei apar doar cu tranzactii izolate sau cu rezultate la licitatii de data foarte recenta. Lipsa cotelor îi face greu de achizitionat pentru investitorii de arta, iar lipsa achizitiilor plafoneaza cotele la niveluri foarte reduse. Este un cerc vicios din care nu pot iesi fara un impuls puternic.
Daca Grigorescu este „locomotiva“ întregii picturi românesti, mai în gluma, mai în serios, Alexandru Bunescu este locomotiva pictorilor contemporani. În gluma – pentru ca tabloul lui, intitulat „Printesa“, reprezinta chiar o locomotiva, pictata la scara 1:1. Este o lucrare care candideaza la recordul mondial pentru cea mai mare pictura vânduta la licitatie. În serios – pentru ca „Printesa“ a dus deja pretul unui contemporan la valori incredibile acum un an.
Noi licitatii de contemporani sunt asteptate în toamna. Pâna acum, asemenea opere erau prezentate în expozitii generaliste, într-o pondere de maxim 10% din numarul total de lucrari. Cresterea capitalizarii pietei de arta deschide drum si catre autorii contemporani, pe masura ce „vechi maestri“, cum e Pallady, tind sa se epuizeze în „main market“. Sigur, pictorii mainstream de dinaintea lui 1930, adoptati în patrimoniu si care beneficiaza de cote sigure si previzibile, fie ca vorbim de Luchian, Iser sau Petrascu, vor fi în continuare preferatii investitorilor. Contemporanii sunt, din punctul de vedere al licitatiilor, abia viitorul pariu.
„Pentru pictura contemporana“, spune Alexandru Bâldea, „vor fi doua etape: una de crestere brusca, pâna când, probabil în primavara lui 2013, valorile vor fi de cinci ori mai mari ca în prezent, apoi o crestere constanta, dar mai putin spectaculoasa. Acum media este de circa 9500. Însa în scurta vreme cred ca se va atinge pragul de 50.000 de euro.“ O asemenea licitatie de la care se asteapta schimbarea de trend este programata în luna noiembrie. Organizatorul, casa Artmark, spune ca este interesat de dezvoltarea întregului mecanism de vânzare de arta: „Facem achizitiile numai prin galerist, nu direct de la comerciant. Asa trebuie sa functioneze o piata“.
Capitalizarea ramâne în continuare principalul obstacol, desi nu singurul. Lipsa de lichiditate într-o economie care produce mai putin decât consuma este o tara a întregii societati, dar este si mai evidenta pe o piata „nationalista“ cum e cea de arta, guvernata, ca oriunde în lume, de dubla axioma a culturii-natiune: „românii se vând doar în România“ si „românii cumpara numai români“. Piata de arta creste însa constant iar potentialul este unul deosebit: nu pentru ca musai ar avea foarte sus de urcat, ci pentru ca porneste de foarte de jos.
Înaintea sirului de recorduri care a atras atentia investitorilor erau doar doua sute de colectionari care disputau lucrarile din galerii, licitatii si colectii. Întreaga cifra a pietei se ridica în 2008 la doar 2,6 milioane de euro, adica 3% din cât face un singur tablou de Picasso. Între timp, atrasi de un fabulos profit multianual de +27%, cumparatorii au ridicat piata la 8,3 milioane de euro în 2010, iar prognozele 2011 sunt pe plaja 10-15 milioane. Cresterea numarului de cumparatori este si va ramâne singurul motor al unei economii cu doua locomotive, dar care înca n-a iesit cu totul din tunelul comunist – unul în care au fost distruse colectii, au fost pervertite gusturi si au fost cultivate uneori valori artistice care n-aveau nicio legatura cu arta.

2010 – Topul mondial al vânzarilor pentru pictori contemporani
1. Chen Yifei, „String quartet“, 6.933.599 dolari (Christie’s Hong Kong)
2. Jean-Michel Basquiat,  „Untitled (Stardust)“, 6.400.000 dolari (Sotheby’s NY)
3. Jean-Michel Basquiat, „Dos Cabezas“, 6.250.000 dolari (Christie’s NY)
4. Richard Prince, „Nurse in Hollywood a4“, 5.700.000 dolari (Phillips de Pury NY)
5. Jean-Michel Basquiat, „Riddle Me this, Batman“, 5.500.000 dolari (Sotheby’s NY)
6. Jean-Michel Basquiat, „Self Portrait as a Heel“, 5.200.000 dolari (Christie’s NY)
7. Jean-Michel Basquiat, „Untitled (1987)“, 5.100.000 dolari (Christie’s NY)
8. Jeff Koons, „Loopy“, 4.521.300 dolari (Christie’s London)
9. Christopher Wool, „Blue Fool“, 4.400.000 dolari (Christie’s NY)
10. Jean-Michel Basquiat, „Man Struck by Lightning-2 …“, 4.200.000 dolari (Christie’s NY)

2010 – Topul mondial al vânzarilor de arta

1. Pablo Picasso, „Nude, Green Leaves and Bust“, 95.000.000 dolari
2. Alberto Giacometti, „L’homme qui marche I“, 92.521.600 dolari
3. Amedeo Modigliani,  „Nu assis sur un divan“, 61.500.000 dolari
4. Andy Warhol, „Men in her life“, 56.500.000 dolari
5. Alberto Giacometti, „Grande tête mince (1954)“, 47.500.000 dolari
6. Amedeo Modigliani, „Tête“, 46.650.450 dolari
7. Pablo Picasso, „Portrait d’Angel Fernandez de Soto“, 45.814.900 dolari
8. Henri Matisse, „Nu de dos, 4 état (Back IV)“, 43.500.000 dolari
9. William Turner, „Modern Rome-Campo Vaccino“, 40.211.100 dolari
10. Gustav Klimt, „Kirche in Cassone“, 38.284.800 dolari

2010 – Topul vânzarilor de arta în România
1. „Pastorita“, de Nicolae Grigorescu, 175.000 de euro la Licitatia de Iarna Artmark, 16 decembrie
2. „Car cu boi“, de Nicolae Grigorescu, 155.000 de euro la Licitatia de Impresionism si Postimpresionism Românesc, Artmark, 30 septembrie
3. „Garoafe“, de Stefan Luchian, 140.000 de euro, Licitatia de Vara Artmark, 17 iunie
4. „Maci“, de Stefan Luchian (Colectia Tiberiu Puica), 132.000 de euro, Artmark, 29 aprilie
5. „Golgota“, de Nicolae Tonitza, 125.000 de euro, Licitatia 12 + 1 Capodopere Impresioniste din Colectii Particulare, Artmark, 18 noiembrie
6. „Panselute“, de Nicolae Grigorescu, 115.000 de euro, Licitatia 12 + 1 Capodopere Impresioniste din Colectii Particulare, Artmark, 18 noiembrie
7. „Noapte la Stefanesti“, de Ion Tuculescu, 100.000 de euro, Licitatia de Iarna Artmark, 16 decembrie
8. „În atelier“, de Stefan Luchian, 98.827 de euro, Alis, 22 februarie
9. „Nud“, de Nicolae Grigorescu, 75.000 de euro, Alis, 7 decembrie
10. „Dupa razboaie“, de Ion Tuculescu, 72.500 de euro, Licitatia de Iarna Artmark, 16 decembrie

2010 – Topul pictorilor români vânduti în strainatate

1. Victor Brauner (1903, Piatra Neamt – 1966, Paris), „Fara titlu“, 324.750 euro (Sotheby’s Paris)
2. Victor Brauner, „Boierul“, 288.750 euro (Sotheby’s Paris)
3. Reuven Rubin (1893, Galati – 1974, Tel Aviv) , „Peisaj cu maslini“, 147.474 dolari (MatsArt Auctioneers & Appraisers, Ierusalim)
4. Reuven Rubin, „Cântaretul la flaut“, 137.502 euro (Christie’s New York)
5. Reuven Rubin, „Mimozele (florile de primavara)“, 131.088 (MatsArt Auctioneers & Appraisers, Ierusalim)
6. Victor Brauner, „Carpatina“, 121.737 euro (Christie’s New York)
7. Victor Brauner, „Reactiunea altora“, 120.000 euro (Artcurial, Paris)
8. Reuven Rubin, „Peisaj din Galileea“, 116.885 euro (Sotheby’s New York)
9. Reuven Rubin, „Buchet mixt“, 98.316 euro (MatsArt Auctioneers & Appraisers, Ierusalim)
10. Constantin Brâncusi (1876, Hobita, Gorj – 1957, Paris), „Cap de femeie“ (guasa de carton atasat pe pânza), 91.050 (Christie’s Londra)

autor: Nicu Ilie

sursa: www.graficante.ro