Monumentele oraşului Bucureşti
Capitala noastră este săracă în monumente. Deşi începând cu 1874, când a fost dezvelită statuia lui Mihai Viteazul, au fost ridicate succesiv un şir de monumente prin care au fost cinstiţi regii Carol I şi Ferdinand, oameni politici de seamă şi marii ctitori ai culturii naţionale moderne Heliade Rădulescu, Gheorghe Lazăr şi Spiru Haret, bilanţul pe care îl putem face nu este încurajator.
Monumentele dedicate regilor Carol I şi Ferdinand, ca şi cele consacrate lui Ion C. Brătianu, Lascăr Catargiu, Take Ionescu şi Pake Protopopescu au fost înlăturate şi distruse încă în cea dintâi fază a perioadei totalitare comuniste. Dintre ele n-a fost redată bucureştenilor – dar monumentul iniţial realizat de Mestrovici a rămas pierdut – decât statuia ecvestră a regelui Carol I. S-a mai adăugat pe dealul Patriarhiei statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Monumentul lui Ionel I.C. Brătianu, realizat tot de Mestrovici, a scăpat distrugerii fiind realizat din granit.
Celelalte mari personalităţi ale naţiunii mai înainte amintite au rămas lipsite de monumentele evocatoare. În Bucureşti, mai avem monumentul dedicat lui Dinicu Golescu şi fiilor săi, cel consacrat lui C.A.Rosetti, cel al lui Alexandru Lahovary, cel ridicat în cinstea lui Mihail Kogălniceanu, cel evocând pe Mihai Eminescu în faţa Ateneului Român; monumentul lui Barbu Catargiu a fost şi el salvat şi reaşezat, deşi nu chiar la vechiul loc; s-a mai adăugat statuia lui Caragiale. Lupoaica cu pruncii Remus şi Romulus, trecând şi ea prin avataruri, a tot fost mutată din 1906, aflându-se acum la cea de-a patra locaţie.
Zilele acestea a început să se vorbească – nădăjduim că este doar vorba de un zvon ce nu va fi confirmat! – despre înlăturarea statuii lui Constantin Brâncoveanu din preajma Bisericii Sf. Gheorghe, în inima oraşului, lăcaşul în care doamna Marica i-a adus rămăşiţele martirizate, locul care i se cuvine prin ceea ce a făcut pentru români, pentru Bucureşti şi mai ales având în vedere jertfa care avea să-l ducă în rândurile sfinţilor.
În Varşovia, cumplit distrusă de război şi de ocupaţie, în anii următori sfârşitului marelui conflict, au revenit la locurile lor toate monumentele salvate sau refăcute. Vizitatorul de astăzi rămâne cu impresia că nimic nu s-a schimbat! La noi, nepăsarea şi indiferenţa au făcut ca, exceptând cele câteva monumente înlăturate dar nu distruse, celelalte să nu găsească nici iniţiatori şi nici sprijinitori ai refacerii şi repunerii lor pe vechile amplasamente. Există astăzi partide care evocă numele unor fruntaşi care şi-au văzut într-o vreme memoria întinată, dar n-am asistat la o intenţie sau o iniţiativă a lor de a proceda şi contribui la o refacere îndelung aşteptată. Nu ar merita cei amintiţi şi onoraţi cu monumente această refacere?
autor: acad. Dan Berindei
sursa: Revista Clipa – Magazinul actualitatii culturale romanesti
Daca de cei vii nu-i intereseaza ,cat de cei raposati…..N-au calcat pe mormintele eroilor neamului? Si la capitolul monumente suntem tradati si asta pt faptul ca in Bucuresti sunt fffoooarte multe monumente care nu numai ca n-au avut nici-o legatura cu istoria romanilor ,ba din contra ,personalitati din tari cu care am avut de tras in istoria noastra .De exemplu,in fata teatrului „Odeon” din Bucuresti se afla un monument (bust)si anume un omagiu adus unei personalitati politice care a apartinut Turciei.Tocmai in centrul orasului??? Domnitorii nostrii n-au existat??artistii nostrii raposati n-au dreptul de a avea un monument???Cand un copil va trece pe langa aceste monumente de „import” si intreaba pe parinti ,ce sa le povesteasca ?va trebui sa-i minta ,sa le spuna ca noi nu am avut niciodata de tras cu turcii cu tatarii,ca ne-am „iubit ” de mama focului,timp de cinci sute de ani? si ca de sabia lui Stefan cel Mare s-a ocupat Ilicescu si gasca,incercand sa o aduca in tara noastra acolo unde-i e locul,dar inca o data „fratii” nostrii de afaceri turci ne-au „fentat”din nou cazand la pace tot in favoarea strainului de neam ,parvenite ,produse la comanda pt a-l face pe roman sa nu-si mai aduca aminte de istorie de cultura de radacinile sanatoase ortodoxe cu care Dumnezeu ne-a inzestrat…….Inca un subiect care ne duce tot cu degetul spre rana . Doamne Ajuta!!!
Evident ca nepasarea si dezinteresul in aceasta importanta ramura a Culturii,respectiv,a monumentelor,marturie vie peste veacuri a cinstirii si omagieri marilor oameni de stat,politicieni,militari,patrioti,oameni de cultura si arta,care prin operele lor creative au contribuit la bunastarea si propasirea neamului Romanesc! Sa auzim numai de bine!