Mihail Sadoveanu între intelectualitate și oportunism

Mihail Sadoveanu între intelectualitate și oportunism

by -
1 190
mihail sadoveanu
mihail sadoveanu

Mihail Sadoveanu este unul din oamenii de cultură ai perioadei interbelice care a avut o vastă activitate literară, dar implicat intens și în activitatea politică a statului român, fiind atras de doctrinele politice atât de partea dreaptă a axei politice, cât și de pe partea stângă a acesteia. Astfel, de la intelectualul care spune că „Patriotismul nu înseamnă ură împotriva altor neamuri, ci datorie către neamul nostru; nu înseamnă pretenția că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor vrednic.”, Mihail Sadoveanu ajunge membru al Partidului Comunist. Aceeași abordare o are oarecum și în literatură.

Acesta ajunge să fie, povestitor, nuvelist, romancier și memorialist. Ca și cum faptul că era om politic și parte a intelectualității nu era de ajuns, Mihail Sadoveanu devine în anul 1927 mason, fiind inițiat la Iași[1].

Controversatul Mihali Sadoveanu se naște la data de 5 noiembrie 1880[2] la Pașcani, având părinți avocatul Alexandru Sadoveanu din Oltenia și Profira Ursache, fată de răzeși[3].

Debutează în revista bucureșteană Dracu în 1897. În 1898 începe să colaboreze la foaia Viața nouă alături de Gala Galaction, N.D. Cocea, Tudor Arghezi(alături de care va edita revista  „Însemnări literare” în 1919).

Răscoala țăranilor de la 1907

Un prim eveniment important în istoria românilor pe care Sadoveanu îl trăiește este răscoala țăranilor de la 1907, alături de care acesta cumva încearcă să se solidarizeze, deși era parte a aparatului de stat, respectiv inspector al cercurilor culturale sătești și al bibliotecilor populare, când Ministru al Educației era Spiru Haret, fiind investigat de poliție in acest sens după cum spune Ov. S. Crohmălniceanu în „Trecutul de lupte al poporului în opera lui M. Sadoveanu”.

Războiul din Balcani

Sadoveanu a făcut parte și din trupele armate ale României care au luptat contra Bulgariei în Războiul Balcanic din 1912-1913. El a fost încorporat, la 4 noiembrie 1901, la Compania jandarmi pedeştri de la Iaşi , pentru a face serviciu militar asemeni tuturor tinerilor, conform legilor aflate în vigoare la acea dată. Apoi a fost mutat la 1 ianuarie 1902 la Regimentul „Suceava nr. 164, care avea dizlocată o subunitate şi în Fălticeni, unde fusese lăsat la garnizoană pentru a-și continua studiile[4].

La 10 mai 1913, Sadoveanu a fost avansat la gradul de locotenent în rezervă şi mutat în Regimentul 15 „Războieni”, cu această unitate participând la campania din sudul Dunării[5]. La acest secund război balcanic, Sadoveanu a petrecut 44 de zile pe frontul bulgar, unde a cunoscut viața de cazarmă și traiul din mediul ostășesc din urmă cărora a ieșit volumul „44 de zile în Bulgaria”[6].

            Despre acest război atipic(fără lupte) Sadoveanu scrie:„Nu s-a vărsat sânge şi expediţia noastră a avut o înfăţişare destul de prozaică. Totuşi, moblizarea în câteva zile a cinci sute de mii de oameni, într-un avânt pe care-l cunoşti, este un lucru vrednic de luare aminte. În două săptămâni avangarda din care făceam parte a urcat pe culmea Balcanilor, la 1500 de metri înălţime, purtând pe braţe tunurile deasupra prăpăstiilor”[7].

Războiul de întregire

Într-un articol intitulat „Mihail Sadoveanu Cu arma şi pana la sudul Dunării …un mare fapt ostăşesc” scris în Revista Militară de către Petre Otu este prezentată și participarea lui Sadoveanu în Primul Război Mondial. Astfel după ce a fost concentrat în aşteptarea intrării României în război în anii de neutralitate, el lucrează la cenzura militară, condusă de I.G.Duca, ministrul Instrucţiunii şi Cultelor și apoi la sfârşitul anului 1916, Mihail Sadoveanu a fost desemnat de către generalul Constantin Prezan, şeful Marelui Cartier General, să conducă grupul de scriitori şi ziarişti care să editeze un ziar militar, ce avea să se numească „România”.

Interbelic

După finalizarea războiului mondial și întregirea României, în perioada înterbelică Sadoveanu începe cea mai prolifică perioadă în ceea ce privește literatura, dar este prins în același timp și în iureșul politic interbelic, ajunge membru al Academiei Române, intră în Masonerie, practic simte din plin tumultul vieții interbelice al României Mari.

Analizând toată viața ieșeanului Mihail Sadoveanu nu prea poți să nu ajungi să nu îți pui întrebarea: A fost un om implicat în atâtea lucruri și evenimente contradictoriii, simpatizant și implicat în curente politice opuse(care într-un final i-au permis să trăiască 80 de ani în prosperitate), cu o traiectorie politică încurcată pentru că nu își găsea locul și rostul în viață sau pentru că pur și simplu mereu a mers cu valul vremurilor în care a trăit, fiind caracterizat de un oportunism cronic?

[1] Descoperă.ro, https://www.descopera.ro/istorie/14874227-vandut-comunistilor-masonul-marele-scriitor-sadoveanu

[2] https://data.bnf.fr/en/12020837/mihail_sadoveanu/

[3] http://istoria.md/articol/600/Mihail_Sadoveanu,_biografie

[4] Petre Otu, Mihail Sadoveanu Cu arma şi pana la sudul Dunării „…un mare fapt ostăşesc”, Revsta de istorie militară, nr. 3-4, (137-138), 2013, p. 70.

[5] Petre Otu, Mihail Sadoveanu Cu arma şi pana la sudul Dunării „…un mare fapt ostăşesc”, Revsta de istorie militară, nr. 3-4, (137-138), 2013, p. 71.

[6] Mihail Sadoveanu, Opere vol. 21 – 44 de zile in Bulgaria. Uvar. Pauna-Mica. Povestiri, Editura Minerva, 1970

[7] Mihail Sadoveanu , Opere, vol, 21, Editura Minerva, Bucureşti, 1970, p. 10.

(Visited 38 times, 1 visits today)

1 COMMENT

  1. Subtire prezentarea.Oportunismul salbatic si lacom „a explodat” dupa „insurectia armata” cand a patruns cu o obraznicie macabra in cele mai inalte functii sociale.A intrat in masonerie, a profitat de miscarea pentru pace si Crucea Rosie, etc. ajungand omul cel mai influent si potent din Stat semnand fara ezitare condamnarea la moarte a unor oameni care-si aparau drepturile.Un aspect important din profilul sau moral a fost „colaborarea” cu societatea de radio unde periodic citea de obicei din Creanga.Multe difuzari erau reluari inregistrate, insa solicita sume de bani exorbitante pentru acea vreme desi acumulase venituri, proprietati si multe alte avantaje de care nici o alta persoana nu beneficia.
    Toate aceste aspecte sunt absolut necesare de a fi evidentiate in prezentarile din manualele scolare pentru ca sunt esentiale in formarea morala a tineretului in directa opozitie cu normele morale evidentiate de credinta ortodoxa dar si de toate celelalte credinte.

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.