Harry Potter sau popularizarea vrãjitoriei (II)
Pot fi intalnite in cartile lui Rowling multe personaje binecunoscute in ocultism. De exemplu, Nicholas Flanel si sotia sa Perenelle sunt mentionati. Acestia au fost niste ocultisti care au trait in secolul XIII. Nicholas Flanel a practicat alchimia si a devenit celebru ca si creator al „pietrei filozofale”.14 Piatra trebuia sa transforme orice substanta in aur si sa produca elixirul vietii care facea pe oricine nemuritor. Rowling e lipsita de imaginatie atunci cand introduce personajele Nicholas Flanel si sotia sa in carte impreuna cu insasi „piatra filosoala”. In mod identic sunt mentionati Adalbert – un episcop de Canterbury din secolul VII, condamnat la moarte pentru vrajitorie(prezentat, fireste, intr-o perspectiva pozitiva de catre autoare); si Paracelsus, un alchimist elvetian.
Un personaj din cartile doamnei Rowling care ar trebui sa dea serios de gandit cititorilor crestini este „Cassandra Vlabatsky”. In mod persuasiv, Richard Abanes arata ca acest personaj este numit astfel dupa renumita Helena P. Blavatsky, al carei nume este rearanjat pentru a masca mentionarea fatisa.15 H.P. Bavatsky a trait in secolul XIX si este fondatoarea Societatii Teosofice al carei scop era „sa se opuna materialismului stiintific si oricarei forme de teologie dogmatica, in special cea crestina pe care conducatorii societatii o privesc ca fiind extrem de periculoasa”.16 Blavatsky s-a autocaracterizat si a fost descrisa de discipoli si colaboratori ca fiind posedata de catre „cineva”17, si mai mult decat atat, a scris in termeni foarte clari ca „Satan, sarpele din Geneza, este adevaratul creator si binefacator, Tatal lumii spirituale”.18
De asemenea, Rowling introduce multe personaje pagane si mitologice foarte cunoscute, folosindu-le numele pentru personajele sale, cum ar fi: Minerva (zeita romana), Argus (uriasul cu 1000 de chi din mitologia greaca), Circe (vrajitoarea din Odiseea) si Cliodna (zeita druida/celtica inca venerata de catre neopaganii moderni).19
Powling nu creeaza o a „doua lume” cum ar fi cea creeata de Tolkein in centrul pamantului, ci mai degraba ”o lume paralela”, una care urmareste indeaproape activitatea oculta contemporana. De fapt, dupa cum afirma R. Abanes: „Intelegerea deplina a doamne Rowling in ce priveste mecanismul ocult este atat de evidenta in cartile sale incat in timpul unei emisiuni de radio in direct, o persoana care se declara a fi „vrajitor”(un practicant al magiei)20, o intreaba entuziasmat pe autoare daca a fost ea insasi membra a Asociatiei Vrajitorilor (Wicca). Cand Rowling a raspuns negativ, interlocutorul a fost socat si a replicat: „Ei bine, v-ati facut temele destul de bine”. Acest interlocutor a continuat sa-si exprime admiratia pentru seria Harry Potter, nu numai pentru ca prezinta atat de multe practici oculte, ci si pentru faptul ca prezentarea magiei intr-o lumina favorabila a ajutat-o pe fiica sa sa se obisnuiasca cu propriile sale practici de vrajitor si magician.”21
Atragerea tineretului la practicarea magiei
Aici se afla pericolul. Cartile sale reflecta atat de bine activitatea oculta contemporana incat ele devin un mijloc firesc de introducere a tinerilor in adevarata magie. Federatia Pagana din Anglia a desemnat un tanar membru (in septembrie 2001) sa raspunda numarului crescand de intrebari venite de la tineri. Reprezentantul media, Any Norfolk, atribuie interesul crescand al tineretului pentru vrajitorie cartilor Harry Potter si piatra filozofala, celorlalte carti din seria Potter si spectacolelor TV cum ar fi: „Sabrina, vrajitoarea adolescenta”, „Buffy, vampirul ucigas”. In continuare, a declarat ca, dupa ce apare fiecare articol despre vrajitorie sau paganism, „avem un numar ridicat de telefoane, primite majoritatea de la tinere fete”. 22
De ce le este oare atat de greu oamenilor sa creada ca seria Harry Potter ar putea sa-i introduca usor intr-o practica oculta contemporana? Nu este deloc surprinzator faptul ca si Rowling si fanii neaga orice intentie de a initia oamenii, in special copii, in vrajitorie. Oricum, e de notat reactia ei fata de coperta editiei Harry Potter si piatra vrajitorului publicata de Editura Scholastic. In timpul unui interviu din aprilie 1999 despre ilustratiile diverselor editii ale cartilor sale, Rowling a comentat entuziasmata: „Coperta editiei Scholastic ilustraza cel mai bine modul in care mi-am imaginat cum ar trebui sa apara cartea. Seamana cu o carte de vraji datorita culorilor si a stilului ilustrational.”
autor: Monahul Inochentie*
traducere de Georgiana Tarãlungã si Simona Isare
sursa: www.rostonline.org
* Preluat din “The ortodox word” (Cuvântul ortodox) nr. 220, 2004, Platina, California – SUA.
14 Cartea autoarei J.K. Rowling a avut la inceput titlu Harry Potter si piatra filosofala, atunci cand a fost publicata in Anglia. Titlu a fost modificat in Harry Potter si piatra vrajitorului, de Scholastic Books Inc., care este editorul american al car]ii.
15 Rowling foloseste o anagrama identica atunci cand unul din pseudonimele lui Voldemort este introdus sub forma anagramei „Tom Marvolo Riddle”. Acest pseudonim este elucidat cand literele sunt rearanjate sub forma „Eu sunt Lord Voldemort”.
16 Dintr-o brosura a Societa]ii Teozofice citata in cartea The Hidden dangers of the Rainbow (Pericolele ascunse ale curcubeului) de Constance Cumbey (Shreveport, Lousisiana:Huntington House, 1983), p. 45.
17 M.K. Neff, Memoriile personale ale Helenei P. Blavatsky, p. 244.
18 Helene P. Blavatsky, Doctrina secret (Los Angeles:Compania Teozofica, 1925), vol. 3, p. 386.
19 Abanes, p. 30-32.
20 Abanes foloseste inten]ionat cuvantul „Magick”(agie) pentru a eviden]ia asemanarea dintre magia folosita de Harry Potter si cea practicata de Aleister Crowley (intemeietorul satanismului – nota noastra).
21 Abanes, p. 24, citand-o pe Rowling
22 „Fanii lui Potter se indreapta spre vrajitorie”, „This is London” (Associated Newspaper Ltd, August 4, 2000).
