„CURSUL DEOSEBIT” AL ROMÂNIEI ȘI SUPĂRAREA MOSCOVEI – Disputa sovieto-română și campaniile propagandistice antiromânești din RSSM (1965-1989)
Portalul Basarabia-Bucovina.Info este onorat sa publice, in premiera online, un studiu remarcabil, extras dintr-o lucrare care, fara nici o indoiala, va contribui definitoriu la redefinirea in spatiul public si mediile de specialitate a relatiilor strategice dintre statele membre ale Pactului de la Varsovia aflate sub tutela URSS vs Romania, prin prezentarea lor in forma sa reala si documentata, eliberata de dogme si ideologii straine de stiinta informarii si a istoriei. Este vorba de exceptionalul volum de documente elaborat cu acribie de neobositii istorici basarabeni Gheorghe Negru, membru al Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, si sotia sa, Elena Negru, intitulat „CURSUL DEOSEBIT” AL ROMÂNIEI ȘI SUPĂRAREA MOSCOVEI – Disputa sovieto-română și campaniile propagandistice antiromânești din RSSM (1965-1989). Publicata anul acesta, sub egida Academiei de Știinţe a Republicii Moldova si cu o prefață a profesorului american Larry L. Watts, lucrarea este recomandată pentru editare de către Consiliul Știinţific al Institutului de Istorie, Stat și Drept al AȘM. (Sursa: Basarabia-Bucovina.info)
Studiu introductiv
1. Relaţiile sovieto-române în prima jumătate a anilor ’60
La începutul anilor şaizeci, după ce se aflaseră deja mai mult de un deceniu şi jumătate sub dominaţie sovietică, liderii politici ai României şi-au amplificat eforturile de a ieşi de sub tutela URSS.
Această tendinţă s-a intensificat în contextul disputelor sovieto-române din anii 1962-1963, pe teme economice, din cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER), organizaţie creată în 1949 la iniţiativa URSS, ca o contrapondere pentru Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi o replică la Planul Marshall. Liderul sovietic N. Hruşciov insista asupra ideii diviziunii economice între nordul industrializat şi sudul agrar al ţărilor din cadrul blocului socialist. DocumentulPrincipiile fundamentale ale diviziunii internaţionale a muncii adoptat la Conferinţa statelor-membre ale CAER din 6-7 iunie 1962 de la Moscova a reiterat ideile lui N. Hruşciov cu privire la specializare în comunitatea ţărilor socialiste.
Comuniştii români s-au pronunţat împotriva ideii sovietice de „complexe economice interstatale” şi de specializare pe ţări pentru anumite ramuri ale economiei.
În 1963, Gh. Gheorghiu-Dej, care vedea în acest plan o încercare a conducerii de la Moscova de a atenta la suveranitatea ţărilor socialiste, a protestat: „Noi avem o «Declaraţie» a partidelor comuniste şi muncitoreşti care formulează foarte clar problema suveranităţii, a independenţei şi a neamestecului în treburile interne. Or, planificarea este însuşi atributul suveranităţii în condiţiile socialismului. Ce este suveranitatea? Fără a dispune de resursele proprii, de a hotărî, de a fi stăpân în ţara ta, nu mai înseamnă suveranitate”[5].
Aceste planuri, prezentate sub eticheta modestă de „complexe economice”, arăta, în 1965, George Ciorănescu, „reprezentau o ameninţare pentru integritatea teritorială a ţării şi erau destinate să contracareze ideile de naţiune şi stat”[6].
Delegaţia română, prezentă la şedinţa Comitetului Executiv al CAER din 15 februarie 1963, prin reprezentantul ei permanent Alexandru Bârlădeanu, a respins planurile sovietice de transformare a României într-un grânar al blocului sovietic, susţinând necesitatea industrializării ei[7].
În cadrul şedinţei Biroului Politic al CC al PMR din 22 iunie 1963, care a discutat hotărârea CAER ca toate ţările socialiste să trimită specialişti în probleme agrare în Mongolia, Gh. Gheorghiu-Dej a respins categoric aceste „aberaţii” ale conducerii sovietice. „Trebuie făcută o critică plină, cuprinzătoare, fermă. Vă rog să mă înţelegeţi… După aceea, în virtutea unui precedent, va veni mâine o altă ţară care să ceară să trimitem specialişti nu în Mongolia, ci nu ştiu unde. Faţă de asemenea aberaţii trebuie luată poziţie. Cea mai apropiată este Uniunea Sovietică. Şi de ce să n-o spun, de ce să mă jenez? Să-i aducem cu picioarele pe pământ… În legătură cu asemenea probleme, aşa trebuie procedat. Trebuie să ne obişnuim să-i punem la punct ori de câte ori vin cu asemenea aberaţii. Mâine-poimâine vor veni să le dăm nu ştiu ce întreprinderi”[8].
Material întreg AICI…
