Contaminarea Psihologică: Manipulare şi Contaminare Mentală

Autor: prof. univ. dr. Daniel David, sursa: Revista Sinteza

Fiinţa umană este conştientă de pericolul contaminării fizice (ex. cu radiaţii, poluanţi chimici, agenţi biologici, etc.) şi, în mod natural, încearcă intenţionat să o controleze prin prevenţie (ex. evitarea situaţiilor de contaminare, luarea unor mijloace de siguranţă când nu se pot evita situaţiile de contaminare, etc.) şi/sau tehnologii de decontaminare (ex. intervenţii medicale, după contaminare). Din păcate însă fiinţa umană nu este conştientă de pericolul contaminării psihologice.

Contaminarea psihologică se referă la contaminarea minţii umane cu informaţie falsă, nerelevantă, care are impact asupra emoţiilor, cogniţiilor şi comportamentelor noastre. Acest impact poate să fie direct sau indirect. Impactul direct apare în forma manipulării psihologice, atunci când, deşi informaţia este falsă/nerelevantă, noi o considerăm adevărată/relevantă.

Impactul indirect (automat/tacit/implicit/inconştient) apare în forma contaminării mentale, atunci când informaţiile care ştim că sunt false/nerelevante ne influenţează fără să conştientizăm această influenţă (vezi Wilson şi Brekke, 1994). Contaminarea psihologică, în forma manipulării psihologice şi/sau a contaminării mentale, generează probleme emoţionale, distorsiuni cognitive şi comportamente dezadaptative.

Fiinţa umană nu este conştientă de pericolul contaminării psihologice, crezând că nu este un pericol să se expună la zone cu informaţie falsă,nerelevantă, deoarece (1) poate discrimina uşor între informaţia falsă, nerelevantă şi informaţia adevărată, relevantă (controlează manipularea psihologică) şi (2) ştiind că informaţia este falsă, nerelevantă, îi poate controla efectele (controlează manipularea mentală). Din păcate aceasta credinţă este o iluzie!

Mintea umană nu este construită pentru a afla adevărul, ci pentru a facilita reproducerea speciei. Or reproducerea speciei, deşi poate să fie facilitată de accesul la informaţii adevărate, nu depinde de acestea. Dimpotrivă, în psihologie se ştie bine că ceva nu trebuie să fie adevărat ca să fie util. Spre exemplu, oamenii au crezut mii de ani în Zeii Olimpieni; această credinţă le-a organizat viaţa şi societatea, favorizând astfel reproducerea speciei. Unde sunt astăzi Zeii Olimpieni? Cel mult în mitologie, nu în realitatea acceptată astăzi. Apoi, o bună minciună te poate ajuta în anumite contexte, cel puţin pe termen scurt, să accesezi resurse. Aşadar, căutarea adevărului este un act cultural, care implică efort şi angajament pentru raţionalitate, nu vine în mod natural!

Citește mai departe AICI…