Ambasadorul României la Chișinău: Avem relații foarte bune cu R. Moldova, indiferent de conjuncturile politice

Despre relaţiile România – Republica Moldova prin prisma conjuncturii politice naţionale şi regionale, Simion Ciochină a discutat în exclusivitate pentru DW cu ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță.

Relaţiile moldo-române prin prisma conjuncturii politice naţionale şi regionale, proiectele bilaterale strategice pentru anul curent şi alte aspecte de cooperare pentru perspectiva apropiată – acestea sunt temele pe care le-am abordat în discuția cu ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță.

DW: Cum apreciați relațiile moldo-române din ultimul an?

Daniel Ioniță: Relațiile dintre România și Republica Moldova sunt unele speciale, care se bazează pe o comuniune de istorie, de valori, de tradiții, de limbă. Așadar și mandatul meu a început și continuă pe o linie de continuitate. Suntem efectiv angajați în dezvoltarea și susținerea unor ample proiecte, inclusiv de natură strategică. Și, aici, aș vrea să fac o paranteză, nu cred că este vreun domeniu în care să nu avem exemple punctuale de bune practici, de cooperări de succes. Deci, în câteva cuvinte, suntem în relații foarte bune, care au un trecut, un prezent și sunt convins că indiferent de conjuncturi politice vor avea și un viitor.

DW: Care sunt cele mai de succes proiecte bilaterale?

D.I.: Eu cred că România a făcut mult și va trebui să facă în continuare foarte mult în domeniul educației. Și aici aș menţiona bursele pe care statul român le oferă cu generozitate tinerilor din R. Moldova, dar şi programele de odihnă pentru copii și studenți. În domeniul acesta s-ar înscrie și microbuzele care au fost donate de Guvernul României pentru școlile din R. Moldova, dar şi programul de renovare a grădinițelor și a instituțiilor preșcolare. Astfel, peste 800 de instituții, adică aproximativ jumătate dintre cele existente, au fost renovate cu bani oferiți de Guvernul român. Acest program  va continua și în perioada următoare, pentru că este important să dai speranța unei vieți mai bune.

În afară de aceste programe în domeniul educației, statul român susţine ample programe de cultură. Anul trecut am înregistrat o premieră frumoasă – inaugurarea Muzeului Național de Arte. Mai avem și alte două proiecte tot din aceeaşi categorie, care sperăm să fie finalizate curând – Sala de Orgă și Teatrul din or. Cahul.

DW: Aş vrea să ne oprim puţin şi la cooperarea economică. În pofida crizei financiar-bancare din Republica Moldova, Româniaa acordat Moldovei un împrumut de 150 de mln. de Euro, iar prima tranșă deja a fost transferată. Cum vor fi monitorizați acești bani, aşa încât să fie folosiți transparent și când va fi transferată următoarea tranșă?

D.I.: Aș vrea să vin cu unele nuanțări la întrebarea Dvs. Prima se referă la eliberarea primei tranșe din împrumutul rambursabil de 150 de mln. Euro, acordat în baza unui Acord interguvernamental, semnat de ambele părți, care a presupus îndeplinirea unor măsuri. Aici, aș vrea să vă amintesc că România a eliberat acea tranșă doar după ce experții noștri au constatat că ultima măsură importantă a fost îndeplinită, fiind reprezentată de încheierea unui acord între Guvernul R. Moldova cu FMI la nivel tehnic, așa numitul Staff Level Agreement. De ce a fost important acel moment de parcurs?

Pentru că atunci când a fost încheiat Acordul la nivel tehnic, autoritățile  din R. Moldova au îndeplinit deja o serie de cerințe, care fuseseră solicitate de FMI, iar acele precondiții în esență vizau câteva domenii cheie. În primul rând, e vorba de tema miliardului furat. Și nu neapărat recuperarea acelor bani, pentru că aceasta trebuie să se înscrie în altă logică, dar cel puțin să creezi în societatea bancară din R. Moldova acele mecanisme, acele instituții, acele proceduri și legi, care să facă un asemenea gest condamnabil şi imposibil în viitor.

O altă condiție solicitată de FMI a vizat reprioritizarea parcursurilor de reforme. Și, aici Guvernul României a constatat progrese importante. Pentru că, haideți să ne amintim care era situația cu exact un an în urmă și ce este acum. Noi vom vedea că practic la Chișinău au fost înregistrați pași importanți în stabilizarea politică a țării, vom vedea că au fost aprobate unele legi curajoase care vizează domenii sensibile, cum ar fi reforma Procuraturii, lupta anti-corupție, reforma Magistraturii, angajarea în dialog a societății civile și, de ce nu, alegerea Președintelui țării prin vot direct.

Credem că prima tranșă a împrumutului României a însemnat un ajutor important pentru Guvernul de la Chișinău, pentru că a avut acea tracțiune necesară să meargă mai departe în ducerea la bun sfârșit a reformelor. Acest proces este unul în curs, pe care noi îl monitorizăm cu foarte mare atenție și avem niște chei de evaluare foarte stricte. Aceasta totodată a permis să reînceapă procesul de recredibilizare externă al R. Moldova, practic a deschis o ușă pe care au intrat și alți parteneri de dezvoltare, pentru că s-au simțit încurajați de faptul că drumul nu mai este atât de tenebros cum poate părea la începutul anului trecut.

Așadar, tranșa a doua, evident, se va înscrie în logica mare în care funcționează Acordul semnat între R. Moldova și FMI, și  se va înscrie în logica de micro-finanțare pe care o va primi Chișinăul din parte UE și altor parteneri, astfel ca această a doua tranșă să devină un beneficiu și ca banii să fie cheltuiți în folosul cetățeanului.

DW: Care sunt relațiile economice moldo-române în raport cu Acordul de Asociere RM-UE?

D.I.: În primul rând, peste 60% din comerțul exterior al R. Moldova este cu spațiul european și, de fapt, în mare parte realizat cu România. Iar, pe anul trecut, cifrele de schimburi comerciale bilaterale au depășit frumoasa sumă de 1 miliard de dolari SUA. Tot în acest context, pot menționa că există un foarte mare număr de companii românești care operează atât în România, cât și în R. Moldova, dar și că există o foarte mare disponibilitate de creștere a acestora. Așadar, în domeniul afacerilor și al comerțului, lucrurile merg de la sine și evident în ceea ce ne privește noi încercăm să le încurajăm de la nivelul dialogului cu structurile guvernamentale, tocmai pentru a fi siguri că aceste relații economice vor intra într-o zonă în care vor fi ferite de orice influență politică sau de anumite legi discreționare.

Articol integral aici: Link

Sursa: DW