1 Decembrie 2012, ziua când flacăra speranţei în Unire s-a reaprins la Alba Iulia
La Alba Iulia, cealaltă capitală a României, în ziua de 1 Decembrie a fost vânt,frig şi ploaie, care nu i-a împiedicat însă pe români să vină, în număr neaşteptat de mare ( peste 15000, au spus organizatorii) la marea sărbătoare a neamului românesc. Dominantă a fost prezenţa masivă a mesajului de reUnire a Basarabiei cu Ţara, adus de dincolo de Prut, de către un număr impresionant de basarabeni, în majoritate tineri.Ei au fost întâmpinaţi aici cu un călduros salut: „Bine aţi venit acasă, fraţilor!”. De 1 Decembrie, în oraşul din inima Transilvaniei, zidurile cetății au fost martore, după 94 de ani, la o nouă Unire. Alba Iulia a fost împânzită de oameni frumoși la suflet, purtând insigne, fulare şi steaguri tricolore, precum şi zeci de pancarte care transmiteau un singur mesaj: BASARABIA E ROMÂNIA! Şi mesajul a fost auzit de sufletul românilor. “La fiecare colț de stradă am întâlnit oameni cu ochii în lacrimi și voci tremurânde care ne mulțumeau, bătrâni care ne îmbrățișau și ne urau, printre lacrimi, să ni se îndeplinească visul Marii Uniri… A fost una dintre cele mai tulburătoare zile din viața mea; o zi în care am simțit frumusețea sufletului de român”,mărturiseşte tânăra Mirela Daniela Irindea. Acest mesaj al unirii a putut fi auzit datorită Platformei Civice “Acțiunea 2012”, care, împreună cu grupuri de studenţi şi alţi tineri basarabeni, cărora li s-a alăturat Asociaţia Suporterilor Români, au organizat un marș unionist pe străzile bătrânei Cetăţi. Ei au amplasat, la poarta a treia a Cetăţii, încă din zorii zilei, mai multe steaguri tricolore imense( în lungime de peste 12m fiecare) şi au aprins, simbolic, 94 de torţe în fața Catedralei Reîntregirii, în momentul în care clopotele au început sa bată! “Flăcările torțelor, împreună cu sunetele clopotelor și strigătele de Unire păreau că împletesc o frumoasă rugăciune… o rugăciune a Unirii înălțată Celui de Sus care să ne amintească nouă, tuturor românilor: BASARABIA E PĂMÂNT ROMÂNESC!”. Cu acest prilej, am văzut cum, în această zi memorabilă, în Alba Iulia, s-a aprins flacăra Unirii! Doamne ajută ca această flacără să ardă neîncetat și să lumineze drumul mult-aşteptatei uniri a frumoasei Basarabii cu Patria Mamă!”, spune aceeaşi tânără.
Manifestările oficiale organizate la Alba Iulia, cu prilejul Zilei Naţionale a României, au început cu intonarea imnului de stat, urmat de ceremonialul depunerii de coroane la statuia primului întregitor de ţară, Mihai Viteazul. Onoarea de a deschide acest ceremonial a revenit Preşedinţiei României, coroana fiind depusă de către un tânăr! Au mai depus coroane: Guvernul României – prin ministrul Educaţiei Ecaterina Andronescu, delegaţia Primăriei Municipiului Chişinău, condusă de Gabriela Ciumac, şefa Direcţiei Relaţii Externe administraţiile judeţeană şi municipală, partide politice, instituţii, asociaţii şi organizaţii non-guvernamentale locale, precum şi din R.Moldova şi Bucovina de Nord. Au fost şi două pete de culoare, la propriu: Asociaţia “Alba” din R.Moldova, cu purtător de drapel tricolor un tânăr african, membru în Consiliul Unirii, şi Asociaţia Ţiganilor Căldărari Cazangii – Sebeş Alba. La fel de surprinzătoare a fost şi coroana depusă de un reprezentant al UDMR.
În continuare, a urmat parada militară, iar în marea Sală a Unirii, ceremonialul primirii soliilor din cele trei cetăţi de scaun româneşti din Moldova, Muntenia şi Transilvania, respectiv Suceava,Târgovişte şi Alba Iulia. Pentru cealaltă jumătate a Moldovei, ruptă din trupul Ţării, solia din Chişinău a fost sub forma unui mesaj al Consiliului Unirii, prezentat de copreşedintele Vitalia Pavlicenco. Mesajul făcea referire expresă la reunirea Basarabiei cu Ţara, subliniind faptul că“Naţiunea este mai importantă ca Libertatea. Pierdută; Libertatea poate fi recăpătată, dar Naţiunea, odată distrusă, rămâne definitiv dispărută”. Solia venită de la Chişinău l-a impresionat pe primarul Mircea Hava, care a spus: “Sunt bucuros când văd atât de mulţi basarabeni veniţi aici cu un singur gând: refacerea României Mari… Eu ştiu că va fi foarte greu să realizăm acest deziderat, datorită faptului că politicienilor din cele două state româneşti nu le este uşor să renunţe la scaunele lor în favoarea unui singur guvern şi a unui singur parlament. Dar noi şi voi trebuie să luptăm pentru acest lucru, deoarece nimeni nu-l va face în locul nostru!”.
La ieşirea din Sala Unirii, participanţii la eveniment au fost întâmpinaţi de un grup masiv de activişti ai Asociaţiei “Alburnus Maior”, care au protestat vehement împotriva proiectului Roşia Montana.
Un moment mult-aşteptat a fost tradiţionala Horă a Unirii din Piaţa Cetăţii, în care s-au prins românii, în special membrii formaţiilor artistice care urmau să intre imediat în megaspectacolul de cântec şi dans popular. Timp de mai multe ore,cam până aproape de miezul nopţii, pe scenă s-au perindat artişti consacraţi ai cântecului din zona Transilvaniei, în frunte cu renumitul taragotist Dumitru Fărcaş, iar la dansuri, unde au evoluat numeroase trupe ardeleneşti, vedetele spectacolului folcloric au fost ansamblurile “Chindia” din Ploieşti şi “Mărgineanca” Botoşani, ambele fiind felicitate călduros, pentru prestaţia lor, de către conducerea Asociaţiei Naţionale a Sindicatelor, reprezentată de către Eugen Laha – preşedinte, Ioan Cristea – secretar general, Constantin Sârbu – consilier. La masa festivă, Ioan Bălcinoiu, directorul Casei de cultură a sindicatelor Ploieşti, a ţinut să mulţumească primarului Iulian Bădescu, fără sponsorizarea căruia Ansamblul “Chindia” nu ar fi putut onora invitaţia gazdelor de a se deplasa la Alba Iulia. La acest spectacol au curs însă şi lacrimi de…supărare. Membrii Ansamblului folcloric “Muguri de Tezaur” erau extrem de supăraţi că nu au mai încăput în program: “ Deşi ne-am pregătit cu sfinţenie pentru acest moment unic, unde doream să prezentăm în faţa naţiunii dansurile noastre şi un minunat cântec închinat României Mari, organizatorii spectacolului ne-au anunţat că trebuie să facă loc muzicii uşoare, astfel că noi, dar şi alte trupe, ne-am consolat doar cu privirea”, spunea Leontina Fărcaş, conducătoarea ansamblului. O prezenţă inedită: printre spectatori, obiectivul foto la reperat pe fostul miner rebel, Miron Cozma.
Să mai menţionez, în încheirea relatării mele din Cetatea Unirii, faptul că manifestările au fost pigmentate şi cu câteva scandări antiprezidenţiale şi antiPDL. Memorabilă rămâne însă bucuria de a ne regăsi aici, împreună, de Ziua Naţională, români veniţi din toate colţurile ţării, din Basarabia, Bucovina, Serbia şi Bulgaria. La mulţi ani, România! La mulţi ani români, oriunde v-aţi afla!
Ioan POPESCU, Ploiesti
