Ziarul Timpul: Retrospectiva anului 2016 din Rep. Moldova

Ziarul Timpul: Retrospectiva anului 2016 din Rep. Moldova

by -
0 462
Sursa: Timpul.md

Anul 2016 a fost un al tumultuos pentru cetățenii Republicii Moldova. Și în acest an ne-am așteptat ca acesta să fie unul al schimbărilor, al noilor speranțe, dar de multe ori, cetățenii țării noastre au devenit din nou dezamăgiți fie de schimbările care se prevedeau, fie de răfuielile politice de pe urma cărora au de suferit oamenii simpli. Să recapitulăm care au fost cele mai importante evenimente ale anului 2016.

Învestirea Guvernului Filip

Republica Moldova a intrat în anul 2016 fără a avea un Guvern. După ce au avut loc negocieri de lungă durată între cele trei partide parlamentare proeuropene, PLDM, PDM și PL, nu s-a ajuns la niciun consens. Pe 13 ianuarie 2016 majoritatea parlamentară nou-formată l-a înaintat pe Vlad Plahotniuc la funcția de prim-ministru, însă, președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a respins candidatura.

După câteva încercări de a găsi un prim- ministru și o echipă care ar rezolva problemele țării, pe 20 ianuarie Parlamentul a învestit guvernul condus de Pavel Filip cu votul a 57 din cei 101 deputați. Decizia Parlamentului de a forma un Guvern la o oră târzie de seară, a provocat o serie de proteste în Capitală. Partidul Socialiştilor, Partidul Nostru şi platforma DA s-au adunat în faţa Legislativului pentru a protesta împotriva acestei decizii, ulterior și aderenții Maiei Sandu au susținut aceste proteste, fiind prezenți la eveniment alături de liderul lor.

În timpul protestelor, mai mulți deputați au avut de suferit. Mihai Ghimpu a fost lovit de protestatari în cap și huiduit de către oamenii furioși din stradă. Unul din liderii Platformei DA, Chiril Moțpan, a fost văzut cu capul spart. Corina Fusu, ministru al Educației și Monica Babuc, ministru al Culturii la fel au susținut că au avut de suferit în timp de plecau noaptea de la învestirea Guvernului. Protestatarii au agresat și mai mulți polițiști. La fel, au fost cauzate și daunele materiale la clădirea Parlamentului, care au fost la 750 de mii lei.

Protestele au continuat săptămâni în șir. Simpatizanții lui Igor Dodon au continuat proteste în orășelul „Victoriei” improvizat în fața Parlamentului, în timp ce PMAN a fost ocupată de susținătorii celor de la Platforma „Demnitate și Adevăr.

Sfatul Țării – 2

În primăvară, la Chișinău a fost convocat Sfatul Ţării-2, asemeni celui care acum 98 de ani a votat pentru reîntregirea României.
Sfatul Țării-2 este un for reprezentativ al unioniștilor, cu participarea a peste 1700 de delegați din toate localitățile Republicii Moldova, Moldovareprezentanți ai Diasporei Unioniste și invitați din România.

Reprezentanții Sfatului Țării-2 au semnat foaia de parcurs a Reunificării cu România până în 2018 și pașii ulteriori acestui act au fost adoptate de cei 1700 de delegaţi, intelectuali, tineri, ofițeri, agricultori, veterani etc.

Sfatul Țării-2 a decis informarea întregii populații din R. Moldova privind beneficiile unui stat comun cu România, demararea proiectului investițional pentru R. Moldova, aprobarea de către parlamentele de la București și Chișinău a principiilor Reunificării.

Din Sfatul Țării 2 fac parte mai multe personalităţi: Nicolae Dabija, Mircea Druc, Ion Ungureanu, Alexandru Moșanu, Alecu Reniță, Mihai Cimpoi,Ion Negrei, Eugen Doga, Arcadie Suceveanu, Nicolae Botgros, Ion Varta, Petru Hadârcă, Iurie Colesnic, Gheorghe Mustea, Ninela Caranfil, Ion Iovcev, Silviu Tănase, Octavian Țâcu, Sandu Grecu, Vasile Iovu, Petru Bogatu și alții.

A doua parte a zilei de 27 martie a fost marcată de o manifestație de amploare pe artera principală a capitalei R. Moldova. A avut cel mai mare marș unionist organizat vreodată la Chișinău.

Eroii SMURD

La începutul lunii iunie, R. Moldova și România au fost zguduite de un accident tragic. Un elicopter SMURD s-a prăbușit în apropiere de localitatea Haragâș, raionul Cantemir, în urma cărora patru cetățeni ai României au decedat. Aparatul de zbor a luat foc la impactul cu solul. Ziua de 3 iunie a fost declarată una de doliu național în memoria celor patru vicsmurdtime ale accidentului aviatic. Aceasta a fost cea de-a 19 intervenție a salvatorilor români pe teritoriul R. Moldova. După două luni de la producerea accidentului, echipa SMURD a reluat operațiunile de ajutor cu elicopterele pe teritoriul țării noastre.

În luna august s-a anunțat că proiectul transfrontalier SMURD se va extinde în R. Moldova. Este vorba despre o nouă etapă de evoluție a Serviciului Mobil Reanimare și Descarcerare care se va numi SMURD 2, în cadrul căruia R. Moldova va beneficia de zece ambulanțe, patru autospeciale de descarcerare, patru piste de aterizare pentru elicoptere, două departamente de urgență, iar în România va fi creat un Centru de instruire, potrivit unui comunicat oficial.

Lansarea 10 TV

Pe 10 septembrie, pe piața mediatică din R. Moldova a fost lansat un nou produs. Postul de televiziune 10 TV are două emisiuni „Cod Galben” și „Sfatul Țării” și difuzează produse Unirea TV.

În timpul emisiunilor de la 10 TV au fost scoase în evidență cele mai actuale și stringente probleme din societate. În platou au fost invitați atât oameni simpli care relatau despre problemele lor, cât și miniștri, responsabili ai instituțiilor de stat.

Vlad Filat, condamnat la 9 ani de închisoare

Curtea de Apel Chișinău a confirmat pe 11 noiembrie condamnarea fostului premier Vlad Filat la 9 ani de închisoare și confiscarea averii acestuia în dosarul de corupere pasivă și trafic de influență.

Vlad Filat va rămâne fără Ordinul Republicii, va fi obligat să plătească o amendă de 60 mii de lei moldovenești și nu va putea ocupa funcții publice timp de cinci ani. Fostului președinte al PDLM i s-a ridicat ulterior imunitatea parlamentară, la cererea procurorilor, și a fost arestat preventiv. Vlad Filat a intrat apoi în greva foamei, grevă pe care a întrerupt-o la cererea medicilor.

Vlad Filat a petrecut deja mai mult de un an în detenție. A fost reținut pe 15 octombrie anul trecut după ce i s-a ridicat imunitatea parlamentară.

Traian Băsescu a devenit cetățean al R. Moldova

Fostul președinte al României, Traian Băsescu și soția sa, Maria Băsescu, au primit cetățenia moldovenească laînceputul lunii noiembrie.
Cererea de obținere a cetățeniei R. Moldova a fost depusă de către fostul președinte al României, Traian Băsescu, și soția sa, pe 10 martie 2016. Ulterior, în luna iunie, curent, prin decretul președintelui Nicolae Timofti, Traian Băsescu și soția sa au primit cetățenia R. Moldova.

Igor Dodon este ales președintele țării

Pentru prima dată din anul 2000 președintele R. Moldova a fost ales prin vot direct de cetățeni. Alegerile președintelui au avut loc în două tururi de vot: pe 30 octombrie și 13 noiembrie. La alegeri s-au înregistrat oficial zece candidați: Marian Lupu (PDM), Mihai Ghimpu (PL), Iurie Leancă (PPEM), Dumitru Ciubașenco (PN), Maia Sandu (PAS), Igor Dodon (PSRM), Silvia Radu și Maia Laguta în calitate de candidat independent, Ana Guțu (Partidul Dreapta) și Valeriu Ghilețchi (candidat independent). Pe ultima sută de metri, Marian Lupu s-a retras din campania electorală.

Cel mai recent partid lansat în R. Moldova de către Maia Sandu, Partidul Solidaritate și Acțiune (PAS) a acumulat un rezultat surprinzător pentru alegerile prezidențiale, care au avut loc la circa șase luni de la lansarea oficială a acestuia.

MoldovaRezultatele primului tur au arătat cele mai neașteptate rezultate pentru partidele politice din țară. Astfel, Partidul Nostru a acumulat 6,03 la sută, PPEM – 3, 11 la sută, PL – 1,80 la sută, iar câțiva candidați independenți au acumulat sub unu la sută din voturi.

În cel de-al doilea scrutin, Maia Sandu și Igor Dodon au dus lupta pentru fotoliul de președinte. Pe 13 noiembrie peste 1,6 milioane de moldoveni s-au prezentat la vot. Potrivit rezultatelor finale Igor Dodon a acumulat 52,11 la sută din voturi, iar Maia Sandu 47,89 la sută din voturile cetățenilor. Maia Sandu a fost susținută în timpul campaniei electorale de Platforma „Demnitate de Adevăr”.

Pentru prima dată în istoria țării, cetățenii din diasporă s-au mobilizat și s-au prezentat la vot într-un număr neașteptat de mare. Pe o rețea de socializare a fost lansat un proiect „Adoptă un vot” care îndemnau cetățenii să iasă la alegeri. Mai mult ca atât, proiectul invita oamenii să găzduiască pe cei care vin de la distanțe mai mari. În ziua de vot, mai mulți cetățeni din diasporă nu și-au putut exercita dreptul la vot din cauza numărului mic de buletine. Cetățenii din diasporă au depuse sute de contestații după ce aceste secții au fost închise mai devreme de timpul stabilit pentru procesul de votare.

Ulterior o parte dintre cetățenii moldoveni de acasă, dar și cei de peste hotare s-au arătat revoltați de modul în care s-au desfășurat alegerile și de faptul că mii de persoane din diasporă nu au reușit să-și exercite dreptul la vot după ce buletinele din mai multe secții de votare au fost epuizate înainte de închiderea urnelor. Cetățenii moldoveni, stabiliți peste hotarele țării, au atacat în judecată Ministerul de Externe și Comisia Electorală Centrală. Aceștia acuză statul că nu le-ar fi creat condiții pentru a-și exercita dreptul la vot, stabilit prin Constituție la alegerile prezidențiale din 13 noiembrie.

Pe 12 decembrie Curtea Supremă de Justiție a respins recursul avocaților în procesul diasporei privind organizarea alegerilor prezidențiale peste hotarele R. Moldova.

Reformarea sistemului de pensii

Parlamentul a adoptat legea care urmează să reformeze sistemul de pensii din țară. Proiectul privind reformarea sistemului de pensii a fost votat în lectură finală cu votul a 51 de deputați din majoritatea parlamentară. MoldovaAstfel, potrivit noilor amendamente, începând cu anul viitor, vârsta de pensionare va creşte treptat în R. Moldova, iar bărbații și femeile vor ieși la pensie la aceeași vârstă, de 63 de ani. Documentul votat în lectură finală prevede ca vârsta de pensionare şi stagiul de cotizare pentru femei şi bărbaţi vor fi egalate gradual. Astfel, vârsta de pensionare pentru bărbaţi va creşte de la 62 la 63 de ani, câte patru luni anual și va fi atinsă la 1 ianuarie 2019, iar pentru femei va crește câte șase luni anual și va fi atinsă pe 1 iulie 2028.

Noul președinte este învestit în funcție

Pe 23 decembrie cel de-al cincilea președinte al R. Moldova Moldovaurmează să fie învestit în funcție. Potrivit Legii privind învestitura preşedintelui R. Moldova, președintele ales va depune jurământul constituțional, în fața membrilor Parlamentului și a judecătorilor Curții Constituționale și va rosti un discurs.

La eveniment sunt așteptați Dmitri Rogozin, viceprim-ministrul Federației Ruse, viceprim-ministrul Republicii Belarus, Mihail Rusîi, viceprim-ministru al Ungariei, Zsolt Semjen, a anunțat Ion Ceban, membru PSRM.(autor: L.C., sursa: Timpul.md)

(Visited 66 times, 1 visits today)

NO COMMENTS

Leave a Reply

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.