Universitate: manipulare prin cunoștințe

Universitatea are ca scop să formeze oameni capabili, inteligenţi şi o nouă elită. În facultate tinerii trebuie să îşi formeze gândirea critică, opiniile, ideile. Tânărul ar trebuie să se dezvolte în universităţi. Din păcate, universitatea formează sclavi ai sistemului, nu oameni capabili să îl schimbe.

Ca student ai dreptul să taci, chiar şi atunci când îţi sunt încălcate propriile drepturi. Din universitate ne învăţăm să cedăm şi să nu luptăm pentru a noastre drepturi. Rabzi în facultate, vei răbda şi la servici şi în societate toate nedreptăţile ce ţi se fac. Universitatea trebuie să ofere un exemplu de comportament prin profesori. Iar studenţii trebuie să fie încurajaţi să fie activi, să fie ascultaţi şi respectaţi. Dar drepturile studenţilor sunt un mit la fel ca şi participarea lor la deciziile luate de universitate. Studenţii dacă doresc să obţină o diplomă trebuie să tacă şi să se lasă manipulaţi de profesori şi de un sistem defect. Universitatea formează cetăţeni pasivi, fără idei şi fără iniţiatiava de a schimba ceva. Din universitate învăţăm că nu e evaluat efortul şi cunoştinţele.

Universtatea ne inhibă dorinţele, ne face să fim dezamăgiţi de întregul sistem. Un student bun e cel care acceptă părerile profesurului deci de aici se formeaza cetăţeni ascultători care acceptă părerile celor ce ne conduc. Studenţii sunt obligaţi să înveţe doar din ce le dă profesorul, fără a avea libertatea de a gândi. Studentul e obligat să asimileze alte idei ce nu sunt ale sale. Trebuie să gîndească ca profesorul, fără a avea o opinie contradictorie. Cunoştinţele ni se impun, învăţăm prea multe detaliii ce nu ne sunt de folos.

Universitatea ne învaţă lucruri inutile care nu ne ajută în viaţă, ne manipulează impunându-ne nişte idei iar dacă un student nu e de acord va fi restanţier. Profesorii nu încurajează studenţii să înveţe şi îi obligă să înveţe mecanic tot cursul lor.

Societatea noastră are nevoie de o nouă elită, păcat că nici o instituție nu are interesul să o formeze.

autor: Cătălina Cornea (Blog ND)