Programul de muncă al Partidului Naţional Român din 29 aprilie 1920

Programul de muncă al Partidului Naţional Român din 29 aprilie 1920

by -
1 311

Partidul Naţional Român îşi întinde organizaţia politică asupra întregului teritoriu al României Mari. Având de bază hotărârile de la Alba Iulia şi ca întâiu postulat politic desăvârşirea unirii, partidul va lupta pentru realizarea ei printr-o legiferare, care va avea la temelie principiile democratice, naţionale şi sociale, cuprinse în capitolele ce urmează. […]

Capitolul II. Politica internă Pornind de la principiul suveranităţii naţionale, fixat în Constituţia statului român, în înţelesul căruia toate puterile emană de la naţiune, Partidul Naţional Român  pretinde revizuirea Constituţiei în conformitate cu stările de fapt şi în special cu principiile adevăratului parlamentarism.

Partidul cere unificarea treptată şi sistematică a întregii legislaţii de pe teritoriul României Mari, ţinând seama de dezvoltarea istorică din diferitele provincii. În vederea realizării acestei probleme partidul pretinde înfiinţarea unei comisii speciale juridice ataşată pe lângă guvernul central. […]

Capitolul III. Reforma agrară Partidul Naţional Român, plecând de la principiul ca pământul să ajungă în mâna celor care-l cultivă, cu excluderea oricărei rente fără muncă, şi ţinând seama de cerinţele unei sănătoase nivelări sociale, ca şi de promovarea producţiei naţionale, va veghea ca legea agrară pentru Basarabia, votată de Corpurile legiuitoare, precum şi decretul-lege pentru reforma agrară din Ardeal şi Bucovina să fie executate în mod legal şi drept.

La revizuirea reformei agrare pentru Ardeal şi Bucovina de către Corpurile legiuitoare, partidul nu admite schimbări în dezavantajul ţărănimii, nici în ceea ce priveşte extinderea exproprierii, nici în ceea ce priveşte preţul.

Pentru teritoriul vechiului Regat, Partidul Naţional Român pretinde alcătuirea unei noi legi de expropriere, ţinându-se seama de nevoile reale ale ţărănimii şi de principiile fundamentale democratice, care au determinat legiferarea chestiunii agrare în provinciile dezrobite. […]

Capitolul VI. Refacerea economică P.N.R. pretinde întreg concursul statului la refacerea consolidării economice a Ţării, cere intervenţia statului pentru reconstituirea regiunilor distruse de război şi recunoaşte păgubiţilor de război dreptul de a pretinde de la stat rebonificarea daunelor cauzate de război.

P.N.R. cere libertatea comerţului, este pentru naţionalizarea industriei, pretinzând concursul statului la exploatarea cât mai intensă a bogăţiilor Ţării, aşa că necesităţile locuitorilor să poată fi satisfăcute din producţia internă.

P.N.R. cere ca statul să protejeze iniţiativa particulară, să ajute şi să promoveze industria de casă şi în general să consolideze mica industrie; este pentru înfiinţarea de ferme model, care încurajează şi concursul statului pentru dezvoltarea şi întărirea culturii de vite; va năzui ca să obţie concursul statului şi creditul necesar pentru înfiinţarea şi ajutorarea unui puternic sistem de cooperative la sate şi la oraşe. […]

Capitolul X. Reforma şcolară Urmărind unificarea învăţământului de pe întreg teritoriul României Mari, P.N.R. este pentru o radicală reformă a tuturor ramurilor de învăţământ de azi, ţinându-se seama în reglementare şi de normele evolutive ale timpului şi mai ales de principiul ca, de o parte, să se formeze cât mai mulţi specialişti în ramurile practice, iar, de altă parte, instrucţia şcolară să se termine timpuriu, ca tinerimea să poată fonda familie cel mai târziu începând de la vârsta de 24 de ani.

P.N.R. se preocupă de crearea unui astfel de corp didactic care asigurat fiind şi materialiceşte să corespundă înaltei sale misiuni.

Dezvoltarea şcolii poporale în acel înţeles ca ea să fie adevărata şcoală pentru plugari, înfiinţând şcoli de repetiţie bine organizate. P.N.R. pretinde înfiinţarea îndeosebi de şcoli comerciale şi industriale luând ca bază planurile de învăţământ din ţările occidentale pentru a se crea o clasă puternică de comercianţi şi industriaşi şi pentru a întemeia şi a da astfel avânt industriei şi comerţului nostru naţional. […]

Capitolul XI. Reforma bisericească P.N.R. pretinde ca statul să recunoască fiecărui cetăţean deplina libertate de conştiinţă. În raportul dintre stat şi confesiuni, partidul cere o deplină autonomie a acestora în tot ce priveşte organizarea internă, cultul, administrarea, rezervându-şi statul dreptul de supraveghere şi  exercitându-şi dreptul de confirmare a organelor conducătoare bisericeşti. […]

Capitolul XIII. Propaganda în ţară şi în străinătate P.N.R. cere concursul statului la organizarea unei propagande sistematice şi intense pentru îndrumarea şi luminarea maselor populare, universităţi populare, cărţi, broşuri, publicaţiuni periodice etc.

Partidul cere organizarea unei propagande şi în străinătate pentru a face cunoscută în statele europene şi de peste ocean structura, fiinţa şi întreaga viaţă de stat a Ţării româneşti şi pentru a nutri raporturile cu acele state precum şi adevăratele şi legitimile aspiraţii ale noului stat român.

Patria”, din 29 aprilie 1920

*Partidul Național Român (numit și Partida Națională) a fost partidul politic care a reprezentat interesele națiunii române din Transilvania, întregul Banat, Crisana, Maramures si Bucovina, în perioada dualismului. Până la conferința de unificare de la Sibiu din 12-14 mai 1881 au activat două partide naționale: PNR din Banat și Ungaria și PNR din Transilvania. La 10 octombrie 1926 Partidului Național a devenit Partidul Național-Țărănesc


 

(Visited 47 times, 1 visits today)

1 COMMENT

  1. O platforma politica cu principii sanatoase,care ar fi necesare si puse in practica si in ziua de azi,de partidele care functioneaza in Romania! Sa auzim numai de bine!

Leave a Reply

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.