Noile moravuri din Principatele Române

Noile moravuri din Principatele Române

by -
1 468

    Secolul XVIII este perioada când luxul, trândăvia, înclinarea spre moliciune,lâncezeala, lipsa de interes pentru progresul material şi spiritual au caracterizat clasa dominantă. Sub influenţa turco-fanariotă, o parte a elitei cedează în faţa străinilor însuşindu-şi limba şi obiceiurile lor astfel devenind o lume lacomă de bani. Boierii nu fac nimic, se scoală târziu petrecându-şi  ziua făcând vizite, stând acasă şi aşteptând să fie serviţi. Radu Rosetti descrie în ,,Amintirile’’ sale o zi din viaţa acestor boieri din a cărui descriere reiese clar starea lor de pasivitate. Micul dejun îl iau la ora zece, după masă stau de vorbă, apoi merg la plimbare în trăsuri şi la întoarcere se aşează în grădină unde stau până se înnoptează. Boierii au numeroase slugi, care trebuie să le satisfacă dorinţele, astfel vara, când îi deranjau muştele doi până la patru băieţi apărau pe meseni cu apărători făcute din pene de păun. Pentru a-şi chema servitorii băteau din palme. În această stare de lene unii boieri sunt exageraţi:,,în casă chiar, dintr-un amestec de trufie şi de lene, selasă purtat dintr-o cameră într-alta de slugi sau robi, care nu-l lasă să atingă podeaua cu picioarele şi care, din când în când, îi spun ,,Aici e un prag, Înălţimea ta!’’ Călătorii sunt uimiţi să-i vadă cum petrec ore în şir lăsându-se gătiţi şi parfumaţi ori întinşi pe sofale, fumând şi sorbindu-şi cafeaua fără să scoată un cuvânt, ascultând liniştea sau dormind’’[1] .

   În secolul XIX, boierimea îşi schimbă preferinţele, schimbă estul cu vestul. În prima jumătate a secolului al XIX –lea, Occidentul devine modelul pentru protipendada din Ţara Românească şi Moldova. Noile moravuri sunt introduse în Principate de ofiţerii ruşi, austrieci, de profesorii şi guvernantele veniţi din Occident. Sub ocupaţia rusească din anii 1806-1812, ofiţerii au adus cu ei risipa şi dezmăţul; În urma acestora mulţi negustori s-au îmbogăţit, dar şi mulţi boieri şi-au pierdut o parte din averea lor jucată la cărţi. Ruşii au adus cu ei jocul de cărţi şi adulterul, după părerea călătorilor francezi. De aceeaşi părere este şi Radu Rosetti, care afirma că în perioada 1806-1812 a înflorit adulterul, tot atunci, în Iaşi, s-a întemeiat viaţa mondenă, ruşii fiind aceia care au ajutat la depravarea moravurilor, introducând dansurile apusene, jocul de cărţi – una dintre pasiunile boierimii din prima jumătate a secolului al XIX-lea – petrecerile până noaptea târziu.

Cu toate acestea, ruşii au meritul că au introdus în Principate manierele, politeţea făcând comportamentul monden să se transforme; Multe obiceiuri barbare au fost înlăturate şi înlocuite cu obiceiuri ce sporeau gradul de civilizaţie astfel încât  manierele boierilor s-au îmbunătăţit. Din interes, dar şi din spirit de imitaţie, boierii români care voiau să-şi păstreze vechile ranguri şi posturi urmează exemplul domnilor şi în casele lor începe să se vorbească limba franceză, cu timpul vor ajunge să o vorbească bine, lucru pe care îl menţionează călătorii străini ce trec pe aici; Aceştia erau uimiţi de faptul că boierii români sunt instruiţi, că vorbesc mai multe limbi ca: franceza, greaca, rusa, germana, italiana. Introducerea limbii franceze se face în timpul fanarioţilor şi prin intermediul acestora, dar şi prin intermediul ruşilor. Printre ofiţerii ruşi se aflau oameni de toate neamurile: francezi, greci, polonezi, englezi, nemţi, care se înţelegeau între ei mai curând  în franceză decât în ruseşte; Aceştia vorbeau cu boierii români tot în franceză. De asemenea franceza era folosită şi în raporturile cu agenţii consulari.

Transformarea moravurilor s-a realizat sub influenţa apuseană, însă această influenţă a fost adusă prin intermediari. Elita românească se occidentalizează în mare măsură preluând mai ales modelul francez, se obişnuieşte cu modul de viaţă şi ideile care ţin de civilizaţia apuseană.

                                                                                                          Tudora Niculae
– Va urma –
Note:

[1] Pompiliu Eliade, Influenţa franceză asupra spiritului public în România. Originile. Studiu asupra societăţii în vremea domniilor fanariote, Bucureşti, Editura Humanitas, 2000,  p.66

(Visited 194 times, 1 visits today)

1 COMMENT

  1. Nu fara motiv capitala Romaniei,Bucuresti,sa numit si micul Paris,datorita protibendadei boieresti care au imitat din toate punctele de vedere societatea franceza si care practici de comportament,vestimentatie,inclusiv vorbirea in limba franceza,sa globalizat cuprinzind intreaga societate romaneasca trecindu-se de la practicile feudale fanariote la practici occidentale,moderne.Evident ca a fost o schimbare benefica pentru intreaga societate romaneasca!Sa auzim numai de bine!

Leave a Reply

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.