“Mişcarea tinerilor maghiari din cele 64 de comitate”- organizaţie extremistă, antiromânească, antisemită şi xenofobă

În ultima perioadă  iredentismul şi neorevizionismul maghiar au reizbucnit în România cu o furie nemaiîntâlnită de la 1989 până în prezent. Liantul acestor acţiuni îl reprezintă intenţia realizării autonomiei teritoriale a aşa zisului ţinut secuiesc şi instituţionalizarea acestuia, obiectiv susţinut cu îndârjire, deopotrivă, de separatist-iredentiştii maghiari şi secui. Avangarda acestor acţiuni cu caracter antiromânesc este constituită dintr- o serie de organizaţii, asociaţii, societăţi şi fundaţii cu pretinse scopuri culturale, sportive, educaţionale, turistice, etc., unele dintre acestea fiind filiale aparţinătoare de organizaţiile-mamă existente în Ungaria.

În prim-planul acestor organizaţii se situează “Mişcarea tinerilor maghiari din cele 64 de comitate”, înfiinţată în anul 2001 în Ungaria  de către extremistul ungur, antiromân şi antisemit, Toroczkai Laszlo. Este de reţinut că cele “64 de comitate”, din titulatura mişcării, fac referire la organizarea administrativ teritorială a Ungariei din perioada dualismului austro-ungar şi la necesitatea refacerii teritoriale a acesteia din perioada respectivă!! Mişcarea, care  are un caracter pronunţat  extremist antiromânesc, antisemit  şi xenofob, dispune de filiale în judeţele Harghita, Covasna, Mureş, Cluj , Arad. şi Bihor.

Exemplificăm cu unele dintre cele mai recente acţiuni antiromâneşti organizate de această mişcare pe teritoriul României, stat suveran, naţional, unitar şi indivizibil, membru al Uniunii Europene. “Mişcarea” a iniţiat şi organizat, la Miercurea Ciuc în 11 septembrie 2010, aniversarea a 70 de ani de la Dictatul de la Viena (30 august 1940) în urma căruia România a fost dezmembrată teritorial  şi i se lua , sub ameninţare şi în mod samavolnic, un teritoriu în suprafaţă de 43.500 km. cu o populaţie de 2,6 milioane locuitori, în majoritate români , de către Ungaria horthystă cu sprijinul Germaniei naziste si Italiei fasciste. Este de reţinut că acţiunea de la Miercurea Ciuc nu a fost singulară, ci a fost precedată şi urmată de alte asemenea manifestări organizate în acelaşi scop, după un program bine stabilit, astfel:   06.septembrie, la Baia Mare (Casa maghiară Teleki); 07.septembrie, la Oradea (Cafeneaua Gekko ); 09.septembrie, la Cluj ( una dintre parohiile unitariene maghiare ); 10.septembrie, la Tg.Mureş ( Casa Deus Providebit ); 12.septembrie, la Gheorghieni ( Primărie-sala festivă ) şi la 13.septembrie, la Tg.Secuiesc ( Casa de cultură ). La aceste manifestări a participat cu susţinerea de prelegeri un anume istoric din Ungaria, Tompa Laszlo care a vorbit în termini elogioşi despre personalitatea şi viaţa lui Horthy Miklos, dictatorul Ungariei fasciste.

Gravitatea, fără precedent, a evenimentului organizat a fost accentuată, pe lângă aprobările favorabile date de autorităţile locale pentru desfăşurare ( primărie, poliţie, jandarmerie), de chiar participarea efectivă la acesta a primarului din Miercurea  Ciuc, Raduly Robert Kalman , fost parlamentar UDMR în  Parlamentul României. Acesta  a subliniat importanţa evenimentului spunând, între altele, că “ noi nu putem vrea mai mult decât ce a fost…” Referire fără echivoc  la dorinţa de a se reveni la situaţia când Transilvania de nord-vest s-a aflat sub ocupaţia hothystă !

În acelaşi spirit revizionist-extremist s-a manifestat, tot la 11.septembrie 2010, la Miercurea Ciuc, Szocs Csongor, liderul din M.Ciuc al « Mişcării tinerilor maghiari din cele 64 de comitate » care vorbind despre semnificaţia Dictatului de la Viena a spus următoarele : «  atunci 46 la sută din Ardeal a fost redobândit şi pentru noi cei din mişcare este o zi foarte importantă pentru că ţelul nostru este ca Ardealul să se unească cu Ungaria »

O altă manifestare, organizată de « Mişcarea tinerilor maghiari din cele 64 de comitate » s-a desfăşurat la 27 noiembrie 2010, la Miercurea Ciuc, când cca. 100 de membri ai acesteia au manifestat în favoarea eliberării din închisoare a lui Gyorgy Budahazy, un lider ultra-extremist ungur, arestat în Ungaria pentru activităţi teroriste. In timpul acţiunii ei au susţinut că  Budahazy s-a opus aderării Ungariei la Uniunea Europeană pentru că nu a vrut ca Ungaria să fie condusă de Israel şi  SUA.

Este mai mult ca evident că în România s-a creat un precedent periculos, acţiunile neorevizioniste, separatiste, şovine antiromâneşti impunând instituţiilor statului român aplicarea fără şovăire a legilor şi nu o toleranţă excesivă . Statul român, prin instituţiile sale abilitate, trebuie, ca într-o primă fază să verifice toate asociaţiile , organizaţiile, fundaţiile, etc., constituite pe criterii etnice de minoritatea maghiară şi să constate două lucruri: dacă acestea au fost constituite în conformitate cu prevederile legilor, şi dacă de la înfiinţarea lor, prin activităţile pe care le-au desfăşurat au încălcat Constituţia şi legislaţia României. În situaţia în care se constată acest fapt, organizaţiile respective trebuie scoase în afara legii şi interzise ca fiind neconstituţionale.

O analiză, chiar şi succintă, a legislaţiei româneşti, pe care unele dintre aceste organizaţii au încălcat-o, evidenţiază o stare de fapt deosebit de gravă încadrându-le în zona penalului!!! Câteva exemple: Ordonanţa de urgenţă nr.31/2002, art.3, alin.1 şi art.5;Codul Penal, art.324, alin. 1,2,4. în care sunt prevăzute pedepse cu închisoarea între 3 luni şi 15 ani şi interzicerea unor drepturi ! Iar Constituţia României, art.30, alin 7, (referitor la libertatea de exprimare) prevede că : „sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la ură naţională, rasială…incitarea la discriminare, la separatism teritorial…”şi la art.40, alin2,(referitor la dreptul de asociere) stipuleză următoarele: „partidele sau organizaţiile care prin scopurile ori în activitatea lor militează împotriva… a integrităţii teritoriale sau independenţei României sunt neconstituţionale”.

P.S. În ceea ce priveşte „ţinutul secuiesc”, trebuie reţinut că acesta nu există ca entitate din punct de vedere juridic, administrativ şi politic şi ca atare conform ortografiei limbii române se scrie cu literă mică şi nu cu majusculă!

material de Colonel (r) prof. Claudiu Aiudeanu